Culture
BPM-ul muzicii din mașină îți influențează abilitățile de condus
Zi-mi ce muzică asculți în mașină ca să-ți spun ce fel de șofer ești.
Un nou studiu realizat de către South China University of Technology relevă faptul că ascultatul în mașină a muzicii care are peste 120 bpm (beats per minute) poate influența în mod negativ abilitățile de șofat.
Cercetătorii au pus mai mulți subiecți într-un simulator de condus, în timpul căruia aceștia au fost nevoiți să parcurgă traficul pe autostrăzi cu șase benzi, în liniște sau în timp ce ascultă muzică. Rezultatele arată că, în medie, șoferii schimbă benzile de 70 de ori într-o perioadă de 20 de minute, dar dacă ascultă muzică cu un bpm mai ridicat, asta ar crește la 140 de ori.
Studiul relevă faptul că printre cele mai „periculoase” piese pe care să conduci sunt „American Idiot” de la Green Day, Mr Brightside” de la The Killers, „Don’t Let Me Down” de la The Chainsmokers și „Born to Run” a lui Bruce Springsteen.
Așa că dacă ești obișnuit să conduci pe jungle, drum n bass, goa/psy trance, gabber, hard house, hard-techno, schrantz sau orice alt gen (sau subgen) de muzică – mai mult sau mai puțin dubioasă – cu peste 120 bpm, ar trebui să-ți reconsideri alegerile și – poate – să-ți îndrepți atenția și spre alte playlist-uri cu muzică mai lentă sau ambientală.
Indicatorii de performanță luați în considerare au fost deviația standard a vitezei, frecvența de traversare a benzii, volumul de muncă mental, precum și media și variabilitatea ritmului cardiac. În plus, au fost luate în considerare efectele prezenței muzicii și a genului muzical (muzică „ușoară” versus muzică rock).
Astfel, douăzeci de participanți cu diferite personalități (coleric, sanguin, flegmatic și melancolic) au finalizat un total de 60 de teste ale simulatorului de conducere. Rezultatele analizei au indicat faptul că efectele genului muzical și ale caracterului șoferului asupra performanței de șofat au fost semnificative.
„Aceste constatări ar trebui să implice dezvoltarea de măsuri de instruire, formare și gestionare a șoferului care să fie rentabile și să diminueze distragerea celor aflați la volan. Prin urmare, poate fi îmbunătățită conștientizarea siguranței și performanța în materie de siguranță a șoferilor”, conclude respectivul studiu.
