Lukas Jakob Löecker: Despre comunicare în epoca post-fapte
Feed/Culture

Lukas Jakob Löecker: Despre comunicare în epoca post-fapte

Lukas Jakob Löecker

Contribuim la nostalgia pentru vară cu un interviu cu Lukas Jakob Löcker, multimedia artist. Relatează Daria Nedelcu.

Am povestit cu Lukas Jakob Löcker pe îndelete despre unul dintre evenimentele interesante ale verii, rezidența artistică Bandwidth.

Zece artiști s-au întâlnit la Casa Albastră în Șona, județul Brașov, și au lucrat, timp de zece zile, la un proiect artistic care aducea împreună două medii rar conectate – cartea și sunetul.

Lukas Jakob Löcker a fost coordonator al rezidenței pe partea de sound art, lucrând în colaborare cu echipa studioului de design, Grapho_mat, implicată în conceperea design-ului de carte.

Lukas Jakob Löcker lucrează și trăiește în Linz, Austria. Practica lui artistică se situează la granița dintre analog și digital, refuzând clasificările, dar și segregarea teoriei de practică.

Rezidența Sounds Like A Book
Rezidența Sounds Like A Book

Pentru rezidența „Bandwidth” ai gândit tema destul de largă a comunicării. Poți dezvolta perspectiva pe care ai propus-o participanților?

În primul rând, aș vrea să menționez că tema comunicării este un interes continuu pentru mine, în consecință subiectul multor lucrări. Întrucât această rezidență apelează la două medii de expresie, adesea trecute cu vederea, am ales subiectul „bandwidth” pentru a le conecta nu doar pe acestea, ci pentru a deschide perspective asupra altor mijloace de comunicare și media.

Abordarea pe care am propus-o reflectă, într-o mare măsură, interesul în comunicare (intermedia) care este bazată pe transmiterea informației înseși și care se concentrează asupra oamenilor ca ființe sociale. Nici conținutul specific al informației, nici dinamica ubicuă emițător – receptor, nici caracteristicile mediului nu reprezintă interesul meu, ci comunalitatea intrinsecă oricărui proces de comunicare: transmisia (de semnale) în sensul de conexiune între entități.

Așadar, toate procesele de comunicare se referă la una sau mai multe entități, care sunt interconectate prin schimbul de semnale și de simboluri. Astfel, această perspectivă oferă o intersecție între sunete și cărți. Pe parcursul workshopurilor, participanții au putut să abordeze variate aspecte ale comunicării în actualitate, în așa zisa epocă „post-fapte”, dezvoltând conexiuni sau idei pentru proiectele lor.

Prima expoziție pe care ai curatoriat-o pornea de la tema comunicării. Privind retrospectiv, cum evoluează subiectul în raport cu medii de expresie diferite? 

Când am curatoriat „Signs of Life” în 2014 am avut în acea expoziție o diversitate de media implicate, cu o concentrare clară pe subiectul comunicării. Dar această focalizare s-a produs datorită selecției lucrărilor. Aș putea spune că implicarea în acea direcție a fost inspirată de lucrări și de proiecte (dar și de mediul la care apelau). Le-am ales mai mult dintr-o motivație intrinsecă decât dintr-o reflecție teoretică. Cred că îmi văd dezvoltarea personală privind lucrul cu tema comunicării ca fiind definită de o oscilație între documentare teoretică (reflexivă) și experimente artistice.

Ce sunete înregistrate, auzite sau produse în cadrul rezidenței ți-au rămas în minte?

Aș aminti sunetele clopoțelului de la poartă, berzele de pe acoperiș, rândunicile din grajd. Sunetele înregistrate au fost prea diverse pentru a putea alege unul, dar s-au produs multe sunete interesante de-a lungul rezidenței. Mi-au plăcut și sunetele de la atelierul de fierărie. Aah și masa de piatră – zgomote interesante cu frecvențe înalte și joase.

Rezidența Sounds Like A Book
Rezidența Sounds Like A Book

În drum spre Linz, ai început să lucrezi la propria carte care apela la sunet și la carte ca medii de expresie artistică. Care este conceptul din spatele cărții?

Dacă te referi la flip-bookul „învață să zbori” aș zice că e un concept mai degrabă simplu – am încercat să combin animația, textul, sunetul cuvintelor și al răsfoitului cărții. Însă, nu am început cu un concept, ci cu o motivație intrinsecă pentru forma cărții, conținut și utilizabilitate. (chiar în această ordine)

Așadar, conceptul l-am construit pe parcursul procesului, vorbind cu dragii „grapho_mats” – și, în final, am ajuns la un text redus (care poate fi citit de la cap la coadă sau viceversa), o animație care îți spune aceeași poveste (putând fi răsfoită în ambele direcții) și un sunet produs de răsfoit. Acesta face referință la tema zborului, evocând estetic noțiunea de aripi ce se lovesc. Și dacă o citești, accesezi o poveste despre călătorie, despre a învăța și despre a trăi, segmentate ca succinte impresii poetice sau, le putem numi, și miniaturi.

Câteva experiențe extraordinare din cadrul rezidenței Bandwidth pe care simți că nu le poți păstra doar pentru tine.

Da, absolut, dar prea multe pentru a le menționa! Doar experiența per ansamblu, întâlnind așa de mulți oameni extraordinari, diferiți și creativi pentru a lucra împreună 10 zile, fiind parte din dinamica aceasta comunicațională care s-a produs – a fost special și extraordinar pentru mine. Energia specială din acel spațiu și bandwidthul diverșilor oameni (și, totodată al realităților), au generat lucrări impresionante. Încă sunt recunoscător că am putut contribui la asta.