Ascultă cinci albume dub techno esențiale de la Jay Bliss
Feed/Music

Cinci albume dub techno de la Jay Bliss

Jay Bliss

DJ-ul și producătorul român Jay Bliss ne împărtășește pasiunea sa pentru dub techno prin cinci discuri reprezentative.

Pe numele său adevărat Iulian Cazan, Jay Bliss mixează și face muzică electronică de aproape două decenii.

A debutat cu o serie de release-uri sub pseudonimul Hermannstadt Collective (proiect colaborativ alături de Toygun și Mihai Popoviciu), iar la scurt timp au urmat release-uri individuale la case de discuri precum Smoke City Music (un sublabel al Hudd Traxx), All Inn Black (divizia labelului All Inn Records), Initials și 20:20 Vision.

În 2013 și-a fondat propria casă de discuri, Stomping Grounds, iar câțiva ani mai târziu a lansat și sublabelul Vade Mecum, gândit ca o platformă mai dinamică. Deși Stomping Grounds a intrat într-o pauză discografică de aproximativ doi ani (ultimul release este Vrăjitorul din Orz, propriul album de debut al lui Jay Bliss), în următoarele câteva luni va fi lansat aici un disc VA (various artists), ce include piese de la Tommy Vicari jnr, Discret Popescu, Stav, Dragoș Ilici și Jay Bliss.

Pe de altă parte, Vade Mecum a fost mai activ în ultimii ani. Sublabelul conține două serii distincte: regular 12″ (cu numere de catalog VMxx), unde direcția muzicală este mai deep și influențată de Detroit house, precum și o serie limitată de 10″  (cu numere de catalog VMCxx) unde scoate doar dub techno (viitorul release ce va fi lansat în curând este semnat de Mark Thibideau).

Interesul lui Jay Bliss pentru dub techno datează de mulți ani și s-a manifestat din ce în ce mai pregnant de-a lungul timpului în diversele gig-uri pe care le-a avut. Cu această ocazie, Iulian ne-a trimis cinci albume de dub techno spațiale și ambientale, pe care trebuie să le asculți cel puțin o dată. Iată despre ce e vorba.

 

1. Shinichi Atobe – Butterfly Effect (2014)

Japonezul a scos un singur release în 2001 la Chain Reaction, după care a dispărut timp de vreo 13 ani, până ce niște băieți afiliați labelului Modern Love l-au găsit. Au descoperit că mai are încă multe proiecte la saltea și l-au convins să scoată acest album la DDS, sublabel al Modern Love. Am ascultat piesa care a și dat numele albumului într-un mod absolut obsesiv atunci când am descoperit discul. Acum că l-am ascultat din nou, probabil o să mă urmărească iarăși câteva săptămâni bune.

2. Jan Jelinek – Loop Finding Jazz Records (2001)

Un album clasic modern – nu știu ce aș putea să mai adaug.

3. Rhythm & Sound – Rhythm & Sound (2001)

Cred că albumul ăsta ar fi răspunsul ideal la întrebarea „ce este dub techno? Cum sună?”. De altfel, Mark Ernestus și Moritz von Oswald sunt cei care au pus bazele acestui stil pe la începutul anilor ’90. Piesele lor transced timpul și curentele muzicale.

4. Pole ‎- CD 1 (1998)

Dacă ar exista un muzeu al viitorului, albumul ăsta ar fi coloana sonoră.

5. Mikkel Metal ‎- Peaks And Troughs (2008)

Nu știu dacă ăsta e cel mai reprezentativ album al lui, dar voiam să intre și Mikkel Metal în lista asta. Este unul dintre cei mai prolifici producători de dub techno și cam de fiecare dată când pun undeva un set de dub techno, nu am cum să nu scap cel puțin o piesă de-a lui.