Cinci albume pe care trebuie să le asculți de la Aphex Twin
Feed/Music

Cinci albume pe care trebuie să le asculți de la Aphex Twin

aphex twin

Dincolo de toate interviurile (adesea contradictorii și conținând păreri controversate legate de geneza muzicii electronice), zecile de albume și EP-uri lansate, precum și show-urile live susținute de-a lungul anilor într-o varietate impresionantă de circumstanțe, artistul britanic Aphex Twin este un simbol pentru mai multe generații care au crescut cu muzica lui.

Prezent pe scena internațională de la începutul anilor ’90, Richard D James este unul din cei mai influenți artiști contemporani din muzica electronică. Să descrii în câteva cuvinte muzica prolificului artist britanic e ca și cum ai pescui într-o baltă seacă. Cu toate acestea, James (împreună cu ai săi colegi de la Rephlex) și-a atribuit termenul de Braindance pentru a descrie muzica sa, într-o încercare rebelă de a aduce într-un punct comun toate influențele sale muzicale, de la tradițional la clasic, electronic music, popular, modern, industrial, ambient, hip-hop, electro, house, techno, breakbeat, hardcore, ragga, garage, drum and bass.

Lansând muzică acid-techno sub aliasuri precum AFX și Polygon Window, James a primit recunoașterea internațională după albumul său de debut din 1992, Selected Ambient Works 85-92. În această perioadă a devenit asociat al label-ului britanic Warp și a co-fondat casa de discuri independentă Rephlex Records. Single-uri precum „Come to Daddy” din 1997 și „Windowlicker” din 1999 l-au propulsat în mainstream într-un timp extrem de scurt, în vremuri în care muzica nu circula cu aceeași rapiditate ca în zilele noastre. Iar videoclipurile muzicale regizate de Chris Cunningham i-au adus și mai multă popularitate.

După albumul Drukqs din 2001, James a intrat într-o perioadă de hibernare ca Aphex Twin, dar a continuat să facă muzică sub alte pseudonime, incluzand AFX și Tuss. În 2014 s-a întors ca Aphex Twin cu albumul Syro, care a câștigat un premiu Grammy pentru cel mai bun album de muzică electronică de dans.

Aphex Twin a experimentat de-a lungul timpului cu multe genuri și subgenuri muzicale. Fără a avea un plan concret în minte sau o coerență cronologică, producțiile sale au fost lansate sub o multitudine de alias-uri, între care Blue Calx, Bradley Strider, The Universal Indicator, Brian Tregaskin, Caustic Window, The, Smojphace, GAK, Karen Tregaskin, Martin Tressider, PBoD (Phonic Boy on Dope), Polygon Window, Power-Pill, Q-Chastic, Dice Man, Soit-P.P.

Iată cinci discuri semnate de Aphex Twin pe care trebuie să le asculți, dacă nu ai făcut-o deja.

 

1. Analogue Bubblebath 

Acesta este debutul lui Aphex Twin, apărut inițial în 1991, care a declanșat ulterior seria Analogue Bubblebath în cadrul căreia au apărut mai multe volume pe durata a peste 5 ani.

2. Selected Ambient Works 85–92

Primul album al lui Aphex Twin a fost lansat în 1992 la labelul belgian R&S Records. LP-ul include o colecție de piese făcute de Richard în perioada 1985-1992 și a fost descris de presa de specialitate drept unul din cele mai bune albume de ambient din toate timpurile, sfidând (într-o oarecare măsură) o parte din muzica lui Brian Eno.

3. Richard D. James Album

Al patrulea album al lui Aphex Twin este un melanj irezistibil de IDM, drum n bass, experimental și acid. A fost lansat la Warp Record în 1996 și este primul album în care James incorporează jungle-ul cu ajutorul unor software-uri care emulează sunetul synthetizatoarelor vintage.

4. Caustic Window LP

Inițial planificat pentru lansare în 1994, albumul Caustic Window a fost abandonat, doar cinci exemplare fizice fiind produse. Unele copii care au ieșit la vânzare pe Discogs în 2014 au fost cumpărate și distribuite digital printr-o campanie Kickstarter. Acestea au fost în cele din urmă vândute pe eBay pentru 46.300 de dolari.

5. Drukqs

În 2001, Aphex Twin a lansat Drukqs, un album dublu experimental ce include pian controlat de calculator (influențat de Erik Satie și John Cage) și melodii abrazive, rapide și meticulos programate.