Electronic Beats Romania
Culture

Un tunel auto din Timişoara s-a transformat în galerie de artă stradală

IRLO

Un pasaj subteran din Iulius Town Timişoara s-a transformat la finalul verii în cea mai mare galerie de street-art în aer liber a oraşului.

Aflat la cea de a noua ediţie, Festivalul Internaţional de Artă Stradală FISART s-a desfăşurat anul acesta în pasajul care leagă Bulevardul Antenei de Piața Consiliul Europei din Timişoara.

La invitaţia organizatorilor Sergio Morariu (preşedintele Fundaţiei EnduRoMania) şi Corina Nani (lector universitar la Facultatea de Arte şi Design din Timişoara), artişti din 11 ţări au umplut 2000 mp din pasajul subteran cu murale care arată trecerea eficientă de la vandalism la arta stradală susţinută de autorităţi. Artiştii provin din ţări ca Venezuela, Mexic, Peru, Brazilia, Franţa, Spania, România, Italia, Polonia şi Republica Moldova şi sunt recunoscuţi pe plan internaţional pentru mesajele vizuale puternice.

Nicolas Romera
Nicolas Romera

Nicolas Romera, cunoscutul creator al portretelor de mari dimensiuni, a reprezentat la FISART 2019 meciul România-Argentina, în care România a ieşit victorioasă. Marina Zuini a explorat lumea prin întuneric, cu geometrii care mi-au amintit de Pink Floyd şi de The Dark Side of the Moon. 

Marina Zuini
Marina Zuini

Koz Dos a creat o lucrare suprarealistă care ilustrează relaţia omului cu animalul şi numitorul lor comun; instinctul de supravieţuire activ atât în om, cât şi în animal, este totodată elementul care susţine metamorfoza omului în lumea animală.

Koz Dos
Koz Dos

Luca di Maggio, unul dintre cei mai buni grafferi din lume, a reprezentat o poveste despre mişcare, iar Daniela Carvalho a creat o pădure la care a adăugat geometria munţilor Anzi, continuând astfel temele sociale, politice şi economice precum cele reprezentate de Thee Muizen Collective despre poluarea oceanelor, cele despre conflictul dintre societate şi realitatea lăuntrică (Alex Baciu) sau despre oraşe impunătoare (Vlad Bîrnoagă).

Luca di Maggio
Luca di Maggio

Alţii au feminizat oraşul (Txemy Basualto), uneori adăugându-i elementele specifice arhitecturii timişorene (Roua), au arătat relaţia femeii cu mediul urban (Ovidiu Batista), l-au digitalizat (Ker Murone, LostOprics), geometrizat (Slomo, Oscar Latuag) şi ilustrat 3D (Izzy Izvne) sau l-au prezentat senzorial, prin muzică (Lux), prin părţi ale corpului uman (Ciprian Tauciuc) sau pur şi simplu aducându-l mai aproape de natură (Corina Nani).

Thee Muizen Collective
Thee Muizen Collective

Pentru alţi artişti, pereţii au fost prilej pentru reprezentarea unor fiinţe fantastice precum cele din familia creată de Pisica Pătrată şi mercurioşii lui Irlo, acele personaje supranaturale în căutarea trezirii conştiinţei. Alte murale au spus poveşti mayaşe (Paola Delfin) sau naraţiuni despre animalele Braziliei şi integrarea elementelor de folclor românesc în povestea acestei ţări (Mateus Bailon) sau au creat o atmosferă psihedelică a contrastelor (Obie Platon).

Pisica Pătrată
Pisica Pătrată

Organizatorii au reuşit să creeze un dialog între artişti, lucrările îmbinându-se perfect prin alternarea abstractului cu figurativul şi distribuirea pereţilor, astfel încât aceste moduri de exprimare specifice artiştilor să se întrepătrundă şi să se completeze.

Obie Platon
Obie Platon

Inaugurarea pasajului, respectiv deschiderea expoziţiei în aer liber din cadrul FISART 2019 au reuşit să reprezinte vizual adevăruri inconfortabile care descriu foarte bine contextul social, politic şi economic al ţărilor din care provin artiştii stradali, dar şi să imagineze utopii urbane. Vernisajul, care a avut loc pe data de 30 august, a fost prezentat în media ca o modalitate de comunicare interculturală între comunităţi, iar pasajul galerie are acum un rol vital în pedagogia publică.

Mateus Bailon
Mateus Bailon

Muralele sunt de asemenea o încercare de deconectare a publicului pasiv la astfel de intervenţii artistice prin schimbarea percepţiei faţă de ce presupune arta stradală şi cum pot fi depăşite stereotipurile care încă menţin street art în zona de vandalism. Faptul că business-urile reuşesc să creeze astfel de interacţiuni pozitive între localnici şi branduri determină şi creşterea accesului la informaţii despre scena de artă locală şi internaţională la care localnicii nu aveau acces până acum.

Paola Delfin
Paola Delfin

Tunelul auto din Iulius Town este acum un sit educaţional care excavează viaţa, analizează experienţele şi peisajele comune umanităţii, întrucât atrage atenţia prin artă asupra problemelor locale, globale şi generează prin asta schimbări sociale. Separarea artei vizuale de galerii şi muzee de artă, pe care o implică spaţiile precum pasajul, arată că arta stradală contribuie la creşterea atractivităţii unor spaţii de trecere.

Regenerând contextul urban, arta stradală devine o facilă aducere în faţa publicului a simbolurilor, metaforelor, a înţelegerii convenţiilor artistice care fac vizibil conţinutul interdisciplinar cu care operează arta vizuală.

Dincolo de toate aceste implicaţii, poate că cel mai important aspect în dinamica socio-economică este că artiştii sunt bugetaţi, integraţi în economia oraşului; încă un motiv pentru care să credem că arta stradală trebuie introdusă cât mai des în circuitul economic.

YouTube

By loading the video, you agree to YouTube’s privacy policy.
Learn more

Load video

text: Carla Francesca Schoppel

Loading...