Cum a devenit trupa Kraftwerk sursa de inspirație pentru industria muzicală
Feed/Culture

Cum a devenit trupa Kraftwerk sursa de inspirație pentru industria muzicală

kraftwerk

Povestea trupei Kraftwerk începe în 1968, în orașul Düsseldorf. Doi tineri născuți imediat după sfârșitul celui de-al doilea război mondial se întâlnesc la un curs de improvizație muzicală.

Ralf Hütter cântă la clape iar Florian Schneider la flaut; cei doi susțin primul lor concert în clubul Cream Cheese din oraș.

Considerați la scară largă inovatori și pionieri ai muzicii electronice, grupul a început ca parte a scenei experimentale Krautrock din Germania de Vest la începutul anilor ’70. La scurt timp după, muzica lor și-a însușit în totalitate instrumentele electronice, inclusiv sintetizatoare, drum machines, vocodere și instrumente muzicale experimentale customizate.

Primele albume care au devenit un succes comercial au fost Autobahn (1974), Trans-Europe Express (1977) și The Man-Machine (1978). Kraftwerk a dezvoltat astfel un stil muzical, unic, numit „robot pop”, care a combinat muzica electronică cu melodii pop și ritmuri repetitive.

Muzica trupei a exercitat o influență profundă asupra mai multor genuri de muzică modernă, cum ar fi synthpop, hip hop, post-punk, techno, ambient și muzica de club, și a inspirat mai multe generații de artiști. Publicația The Observer notează că „nicio altă trupă de la Beatles încoace nu a contribuit atât de mult la cultura pop”. După lansarea Electric Café (1986), membrul Wolfgang Flür a părăsit grupul în 1987. Ultimul lor album, Tour de France Soundtracks a fost lansat în 2003. Membrul fondator Florian Schneider a plecat în 2008, iar în 2014, Recording Academy a onorat trupa Kraftwerk cu un premiu Grammy Lifetime Achievement Award.

De-a lungul timpului, componența trupei Kraftwerk a suferit nenumărate modificări. Astfel, s-au perindat artiști precum Florian Schneider (1970–2008), Houschäng Néjadepour (1970–71), Plato Kostic (a.k.a. Plato Riviera) (1973), Peter Schmidt (1970), Karl „Charly” Weiss (1970 – 2009), Thomas Lohmann (1970), Andreas Hohmann (1970), Eberhard Kranemann (1970–71), Klaus Dinger – drums (1970–1971), Michael Rother (1971), Emil Schult (1973), Wolfgang Flür (1973–1987), Klaus Röder (1974), Karl Bartos (1975–1991), Fernando Abrantes (1991), Stefan Pfaffe (2008–2012).

La ora actuală, Kratfwerk este formată din Ralf Hütter, Fritz Hilpert, Henning Schmitz și Falk Grieffenhagen.

Potrivit jurnalistului de muzică Neil McCormick, Kraftwerk este „cel mai influent grup din istoria muzicii pop”. NME a scris că „Beatles și Kraftwerk sunt cele mai importante trupe din istoria muzicii.” AllMusic notează că muzica celor de la Kraftwerk „a adus o influență majoră scenei pop contemporane de la sfârșitul secolului XX”.

Stilul și imaginea Kraftwerk pot fi regăsite în diferite grupuri și muzicieni de synth-pop din anii 1980, precum Gary Numan, Ultravox, John Foxx, Orchestral Manoeuvres in the Dark, Human League, Depeche Mode, Visage și Soft Cell. Kraftwerk continuă să influențeze și alte genuri de muzică, precum hip-hop-ul, house, drum n bass și sunt, de asemenea, considerați pionieri ai genului electro. În special, „Trans Europe Express” și „Numbers” au fost folosite în piesa „Planet Rock” a lui Afrika Bambaataa și Soul Sonic Force, unul dintre primele hit-uri hip-hop / electro.

Kraftwerk a ajutat de asemenea la vitalizarea scenei electronice din New York, influențându-i pe creatorii Detroit techno-ului, cei trei Juan Atkins, Kevin Saunderson și Derrick May. Martin Gore, compozitorul trupei Depeche Mode, a subliniat că „pentru cineva din generația noastră implicată în muzica electronică, Kraftwerk erau nașii”. Vince Clarke de la Erasure, Yazoo și Depeche Mode, este, de asemenea, fan al Kraftwerk. Daniel Miller, fondatorul casei de discuri Mute Records, a achiziționat vocoderul folosit de Kraftwerk în albumele lor timpurii, comparându-l cu chitara lui Jimi Hendrix folosită pe piesa Purple Haze.

Andy McCluskey și Paul Humphreys, membrii fondatori ai proiectului OMD, au declarat despre Kraftwerk că au fost o referință importantă pentru activitatea lor timpurie și au făcut un cover al piesei „Neon Lights”, inclus pe albumul Sugar Tax din 1991.

Trupa electronică Ladytron a fost inspirată de piesa „The Model” de la Kraftwerk atunci când au compus single-ul de debut „He Took Her To a Movie”. Richard D James aka Aphex Twin a remarcat Kraftwerk drept una dintre cele mai mari influențe ale sale și a numit albumul Computer World drept cel mai influent album. Și Björk a citat trupa ca una dintre principalele sale influențe muzicale. Dr. Alex Paterson de la The Orb a declarat că Man-Machine este unul dintre cele mai populare albume ale celor mai preferate 13 titluri din toate timpurile. Potrivit NME, „robot pop”-ul celor de la Kraftwerk a dat naștere ulterior unor grupuri precum The Prodigy și Daft Punk.

Kraftwerk a inspirat multe acturi și din alte stiluri și genuri muzicale. Piesa „V-2 Schneider” a lui David Bowie, de pe albumul Heroes din 1977, a fost un tribut adus fondatorului Florian Schneider. Trupele de post-punk Joy Division și New Order au fost și ele puternic influențate de Kraftwerk. Și muzicianul român Alexandru Bălănescu a făcut mai multe cover-uri după emblematica trupă germană, iar membrii Blondie au recunoscut în mai multe rânduri că Kraftwerk au fost o referință importantă pentru sunetul lor de când lucrau la al treilea album Parallel Lines. U2 a înregistrat un cover la „Neon Lights”, așa cum a făcut și Simple Minds. O piesă de la LCD Soundsystem numită „Get Innocuous!” a fost construită pe o linie de bass ce amintește de single-ul The Robots. De altfel, cei de la LCD Soundsystem au interpretat și piese de la Kraftwerk ca fragmente în timpul emisiunilor live. Franz Ferdinand a fost inspirat de piesa „The Model” atunci când a compus „Walk Away”.

Probabil că lista artiștilor și a trupelor influențate de Kraftwerk poate continua la nesfârșit, întrucât mai multe generații diferite au crescut cu această muzică. Moștenirea pe care muzicienii germani au lăsat-o muzicii și culturii pop are o valoare inestimabilă. După multe cercetări, nu mai e așa de dificil de înțeles de ce Kraftwerk sunt considerați „părinții muzicii electronice.”