Culture
Ioana Nemeș - cinci ani de Evaluări Lunare
Ioana Nemeș (1979 - 2011) a fost unul dintre cei mai cunoscuţi artişti români din generaţia ei.
Dincolo de prietenie sau admirație, Ioana Nemeș a fost unul din acei oameni care și-au pus amprenta aceea specială asupra mea; întâlnirea cu ea, lucratul împreună, prietenia, admirația – toate au contat.
Proiectul de autoevaluare „Monthly Evaluations” al Ioanei Nemeş s-a desfăşurat pe o perioadă de cinci ani, începând din 2005. În tot acest timp, artista şi-a propus înregistrarea obiectivă a gândurilor şi experienţelor sale zilnice, făcând apel la o serie de parametri fizici, emoţionali, intelectuali sau financiari şi, incluzând arbitrariul, în funcţie de care a descris şi măsurat zilele.
Astfel, fiecare zi a fost înregistrată, codată cu ajutorul culorilor, analizată şi clasată. În final acest proiect a devenit un catalog al experienţei personale. Proiectul este inextricabil legat de întâmplările care au dus la descoperirea vocației ei de artist.
Pentru că Ioana Nemeș a fost jucătoare profesionistă de handbal până când o accidentare la genunchi a pus capăt carierei de sportivă, a luat decizia de a fi artistă – de a reveni la primele sale gânduri. O întreagă lume i s-a deschis dinainte, și pentru a avea o perspectivă și control asupra ei, a început lucrul la proiectul „The Wall” pe peretele sufrageriei din apartamentul în care trăia împreună cu mama și fratele geamăn.
By loading the video, you agree to Vimeos’s privacy policy.
Learn more
Peretele a fost împărțit în două secțiuni: una documenta aspirațiile ei, iar cealaltă era o cronică a visurilor împlinite și a proiectelor realizate. Fiecare mutare dintr-o parte în alta a peretelui era documentată printr-o fotografie și arhivată.
„Nu mai ai unde să fugi pentru că deja eşti înăuntru”, spunea Ioana într-un interviu pentru Modernism.ro.
În 2004 s-au întâmplat două lucruri esențiale pentru evoluția proiectului: „Wall Project” a fost expus prima dată într-o galerie și Ioana s-a mutat din apartament. Aceste evenimente au avut impact asupra practicii artistice, care a ajuns să se concentreze din ce în ce mai mult în jurul ideii de timp și de cum poate acesta să fie făcut vizibil.
Ioana a dezvoltat o obsesie constructivă pentru ideile Virginiei Woolf și era interesată de felul în care aceasta înțelegea timpul, de narațiunea lui John Fowles și de teoriile despre culori ale psihologului elvețian Max Luscher. Din toate aceste influențe a luat ființă proiectul „Evaluari Lunare”.
Ioana Nemes și-a creat un sistem de măsurare prevăzut cu cinci parametri: fizic (F), emotional (E), intelectual (I), financiar (F) si cel al destinului (D).
Din 2005, fiecare zi din viața ei este evaluată conform acestor parametri, după care îi este alocată o culoare și un citat sau câteva cuvinte înainte de a fi arhivată alături de celelalte zile.
Chiar dacă premisa de început a Ioanei Nemeș reprezintă un demers autobiografic, „Evaluări Lunare” a ajuns să descrie mai mult decât atât; este o experiență generică legată de muncă, ambiție, progres și o potențială fericire. Arta Ioanei a militat pentru conceperea unei identități permanent modificată în funcție de opțiunile și oportunitățile care apar.
Nu rămâne într-un loc, blazat; mișcă-te, creează-ți oportunități. Visează.
*foto: Ioana Nemeș – Relics for the Afterfuture (Brown) – expoziția Jiri Svestka Berlin, 2009
**text de Eugen Rădescu
