Efectele benefice ale muzicii asupra afecțiunii Alzheimer
Feed/Music

Efectele benefice ale muzicii asupra Alzheimerului

Din cele mai vechi timpuri, muzica a fost primul limbaj de comunicare între oameni, cu mult timp înaintea cuvintelor.

Încă de când oamenii trăiau în peșteri și aveau ritualuri primordiale, ei comunicau prin muzică și dans.

Despre efectele pozitive ale muzicii asupra sănătății mintale și a diferitelor condiții medicale a început să se scrie din ce în ce mai des în diferite jurnale medicale apărute în a doua jumătate a secolului XX. Însă această preocupare către cercetarea efectelor benefice pe care muzica le are asupra diferitelor tulburări a devenit din ce în ce mai pregnantă începând cu anii 2000. Mai multe studii au demonstrat că muzica poate ușura viața pacienților care suferă de diferite afecțiuni degenerative ale creierului, așa cum este boala Alzheimer.

Alzheimerul apare mai ales la persoane de vârstă înaintată și provoacă o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcțiilor de cunoaștere ale creierului. Astfel, suferinzii de Alzheimer își pierd capacitățile intelectuale și valorile sociale ale propriei personalități, asociată cu tulburări de comportament.

Boala a fost descrisă pentru prima dată de Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german. Denumirea de „boală Alzheimer” a fost utilizată pentru prima dată de psihiatrul german Emil Kraepelin în manualul său de psihiatrie („Lehrbuch der Psychiatrie”, 1911).

Muzica poate stârni tot felul de emoții, de la euforie la melancolie și chiar tristețe. Atunci când asculți o piesă în mod repetat, care îți place extrem de mult, muzica poate provoca în anumite persoane ASMR (Autonomous Sensory Meridian Response), un fenomen supranumit şi „orgasm cerebral”. Deşi controversat în comunitatea ştiinţifică, multe persoane percep ASMR-ul drept o serie de furnicături percepută mai întâi în cap, care apoi coboară. Deşi este supranumit un „orgasm cerebral”, majoritatea oamenilor spun că nu este o senzaţie sexuală, ci mai degrabă un „val euforic” adânc care îi cuprinde.

Potrivit unui studiu recent publicat în The Journal of Prevention of Alzheimer’s Disease, partea din creier responsabilă pentru ASMR nu se pierde la Alzheimer. Alzheimer tinde să pună adesea oamenii în stări de confuzie, iar studiul confirmă faptul că muzica poate uneori să ridice oamenii din ceața Alzheimerului și să-i aducă înapoi la normalitate, cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp.

Jeff Anderson, profesor asociat în radiologie la Universitatea din Utah Health și autorul care a contribuit la studiu, spune că deși ascultatul muzicii nu este tocmai un leac pentru boala Alzheimer, ar putea face simptomele mai ușor de manevrat, ar scădea costurile de îngrijire și ar îmbunătăți calitatea vieții unui pacient. Astfel, ascultarea muzicii poate reduce durerea sau nevoia de analgezice.

Atunci când ascultăm muzică pe care am auzit-o în copilărie este activată zona cortexului prefontal, situat în spatele ochilor. Este una din zonele creierului care se deteriorează cel mai greu, în cazul pacienților cu Alzheimer. Acesta ar fi motivul pentru care pacienții care suferă de Alzheimer mai pot fredona cântece din copilărie, deși nu își mai amintesc aproape nimic altceva.

Alte studii au demonstrat că muzica poate ajuta pacienții cu boli de inimă, scăzându-le tensiunea, pulsul, dar și nivelul de anxietate. Terapia prin muzica ajută uneori și pe cei care suferă de depresie, arată NewsinHealth.

Astăzi, mai mult ca niciodată, este necesar să scoatem muzica din contextul distracției perisabile și să recunoaștem faptul că muzica este (probabil) cea mai puternică armă care poate schimba lumea în bine. Așa cum o spune adesea muzicianul și poetul Sun RA, muzica este un limbaj universal, o punte de legătură între culturi și civilizații diferite. „Muzica pură este ceea ce trebuie să confrunți. Dacă te limitezi, dacă o respingi, dacă nu o iei în considerare, dacă o folosești într-un mod egoist, atunci muzica pură va deveni Nemesisul tău.”