Electronic Beats Romania
deathbycoconut. Foto: Sara Neagu

Deathbycoconut: muzică utopică despre un trecut alternativ

Citește un interviu cu deathbycoconut, una din cele mai promițătoare trupe românești alternative de pe scena locală.

deathbycoconut este o trupă de muzică experimentală, înfiinţată în Bucureşti în anul 2015. Proiectul a apărut în urma unei intersecții între trei artiști din post-underground-ul bucureștean, activi solo și în diferite proiecte de grup: Fraga (voce, bas, chitară, clape), Nitchji oh (voce, chitară, bas, clape) și Domnul Valentin (tobe). Acestora li s-a alăturat în 2019 Alex Bălă (clape).

Teritoriile muzicale explorate în deathbycoconut se întind de la kraut rock și post punk până la hip-hop, electronică şi pop cinematic, într-un hibrid descris de o prietenă a grupului ca stoner porno. Am stat de vorbă cu trupa, cu ocazia apariției noului videoclip al piesei Plăkerea okilor.

This element will show content from various video platforms.
If you load this Content, you accept cookies from external Media.

Load content

Deathbycoconut a apărut în urma unei intersecții între muzicieni, ca un trio intrigant, din post-underground-ul bucureștean, cu membri activi solo și în diferite proiecte de grup. Spuneți-mi mai multe despre background-ul vostru muzical.

Domnul Valentin, Nitchji Oh și Fraga s-au intersectat prin 2012 în deathbycoconut, iar primii doi au mai cântat împreună în altă formație. Fraga și Alex au împărțit acum mai mult de 10 ani, într-o vară, câteva jam-uri într-o sală de repetiții dintr-un birou de arhitectură abandonat și s-au reîntâlnit magic în deathbycoconut. Fiecare dintre ei are proiecte solo, Alex deja e cunoscut pentru Fluid, iar Fraga, pe lângă proiectul solo, mai face muzică și cu Ion D (în Xenofolk) și oamenii din jurul Future Nuggets.

Cum ați ajuns la această componență, care utilizează vocea și instrumentele tradiționale astfel încât să producă ceea ce numim o muzică decadentă?

Fiecare cântă la ce își dorește, oricând dorește, în spiritul armoniei generale și a curiozității colective. De obicei, Fraga și Nitchji Oh își împart chitara, basul, vocea și synth-ul, Domnul Valentin e la tobe și Alex la clape. Decadența e în ochii privitorului, dar am fost descriși ca „stoner porno”, deci e ceva acolo.

Cum a venit inspirația pentru numele, dar mai ales pentru muzica pe care o creați sub numele deathbycoconut? Are vreo legătură cu legendele urbane despre Injuries Due to Falling Coconuts?

Formația deathbycoconut a început ca o legendă urbană, dar accidentele astea fatale provocate de nuci de cocos sunt cât se poate de reale!

ICR declara la un moment dat că muzica voastră este o interpretare a filmului Laguna albastră într-un decor distopic. În ce fel schimbă această punere în scenă a antitezei utopic/distopic modul în care privim lumea și reacționăm la ea prin muzică, în prezent?

Faptul că privim lumea și reacționăm la ea prin muzică e cel mai utopic aspect al vieților noastre. Iar antitezele de orice fel sunt foarte sănătoase pentru explorările noastre muzicale.

Ați susținut concerte în țară (Club Control, Club Eden, Palatul Știrbey) și străinătate, în cadrul programului EUROPALIA România, cântând în Arkaoda din Berlin, Ancienne Belgique din Bruxelles și în Le Vecteur din Charleroi. Cum vă raportați la fuziunea creată de trupă în peisaje muzicale atât de diferite de cel local?

Fuziunea creată de trupă e shapeshifting și își găsește pe ce să se încolăcească în orice peisaj capitalist, atât din Vest, cât și din Estul sălbatic.

deathbycoconut. Foto: Sara Neagu
deathbycoconut. Foto: Sara Neagu

Atunci când vorbim despre decadență și muzica decadentă este vorba în genere despre efectul pe care îl are muzica asupra ascultătorilor și despre valorile sau lipsa de valori pe care aceasta o transmite. Ce puteți spune despre mesajul deathbycoconut și această întoarcere la fertile culture, așa cum era în Berlin, un paradis al viciului?

Valoarea e o categorie a experienței subiective și deci, lipsită de universalitate. Noi cântăm uneori despre paradisurile viciului din București, care au fost mereu un teren fertil pentru muzică.

Cum vă raportați la hedonism? Ideea de plăcere are un rol central în muzica voastră?

Ne-am intersectat și personal, și artistic în comunitatea de clubbing queer din București (Macaz, Corp etc.) și viața de noapte e o extensie naturală a relației noastre.

Ne dorim ca muzica noastră să inspire doar frumusețe și iubire și în niciun caz declinuri de orice fel!

Are hedonismul o valoare intrinsecă? Cum reușim prin muzică să ne apropiem de cele dintâi definiții ale acestuia și cum reușim să reparăm modul în care este folosit azi termenul, cu o conotație negativă, care ține mai degrabă de o căutare egoistă de a amplifica exclusiv plăcerile senzoriale?

Pentru noi, amplificarea plăcerilor senzoriale nu are o conotație negativă, pe cât e de stigmatizată cultural. Ba chiar avem o piesă care se numește Plăcerea Okilor, al cărei videoclip îl lansăm pe această cale!

Care ar fi mesajul decadent sau declinul inspirat de muzica deathbycoconut?

E cam târziu pentru muzica angajată. Ne dorim ca muzica noastră să inspire doar frumusețe și iubire și în niciun caz declinuri de orice fel!

deathbycoconut. Foto: Sara Neagu
deathbycoconut. Foto: Sara Neagu

Vorbeați despre anii de tranziţie socio-economică, post-comunistă în Bucureşti şi dezamăgirea venite odată cu aceasta. Ce anume a inspirat din această perioadă muzica voastră?

Suntem născuți în prima parte a anilor ’80 și ne vindecăm împreună făcând muzică utopică despre un trecut alternativ.

Cine scrie versurile și care este procesul de scriere a acestora?

Nitchji Oh și Fraga sunt vocile deathbycoconut și tot ei sunt și autorii versurilor. Procesul e deseori colectiv, uneori cu rezultate uimitoare.

Female empowerment/fluid reprezintă unul dintre numitorii comuni ai pieselor. Cum vă influențează aceste teme în viața de zi cu zi?

Ne-am dori să dăm putere multora, dar din păcate – pentru noi, dar și pentru voi -, nu stă în mâinile noastre.

deathbycoconut este un vehicul prin care faceți awareness în legătură cu mai multe probleme actuale?

Nu ne dăm seama exact ce fel awareness facem, dar dacă suntem implicați în vreo campanie de marketing sau CSR fără acordul nostru explicit dorim remunerație financiară. O să auziți de la avocații noștri.

Hai cu noi!

Published August 26, 2021. Words by Carla Francesca Schoppel, photos by Sara Neagu.