Muzicienii cer de la Spotify mai mulți bani și transparență

Zilele trecute au avut loc demonstrații în fața sediilor Spotify din întreaga lume.

În ultimii ani, Spotify a devenit din ce în ce mai criticat de către artiști (dar nu numai) pentru sistemul de plată al redevențelor, muzicienii solicitând reformarea acestuia și transparență sporită din partea platformei de streaming.

La începutul celei de-a doua săptămâni a lunii martie 2021, mai mulți artiști și alți muncitori din industria muzicală, organizați de către Uniunea Muzicienilor și a Muncitorilor Aliați (UMAW), au participat la demonstrații în fața mai multor sedii ale birourilor Spotify din întreaga lume.

Noul val de demonstrații vine ca urmare a lansării campaniei Justice at Spotify în octombrie anul trecut, prin care se cere platformei Spotify să-și ridice media de streaming pentru plățile artiștilor, precum și să facă modificări la modelul de afaceri al platformei de streaming.

Demonstrațiile au avut loc în Europa, precum și în Asia, Australia, SUA și America Centrală și de Sud. UMAW afirmă, de asemenea, că „întregul ecosistem de muzică live este în pericol din cauza pandemiei de coronavirus” și că artiștii și muncitorii din industria muzicală sunt „mai dependenți ca niciodată de veniturile încasate din streaming.”

Gigantul suedez Spotify a devenit una dintre cele mai mari platforme de streaming din lume, atingând în iunie anul trecut o evaluare de piață de 50 miliarde de dolari. Prima campanie Justice at Spotify a prezentat sloganul „Penny Per Stream Please”, solicitând platformei să crească plățile redevențelor la cel puțin un cent per stream, precum și să adopte un model de plată centrat pe utilizator. Li s-a cerut, de asemenea, să arate transparență în practicile lor, făcând publice toate contractele realizate „în spatele ușilor închise”.

*foto: Tim Umphreys

În noiembrie 2020, Spotify a anunțat un nou format controversat pentru artiști, oferind muzicienilor și caselor de discuri șansa de a-și influența algoritmul de recomandare în schimbul unei „rate de redevență promoțională”. Asta înseamnă că dacă ești muzician sau manager de label, Spotify îți va permite să poți „împinge” o piesă către ascultătorii tăi relevanți prin redarea automată – adică orice cântă după ce s-a terminat ce ascultai tu, fie că e o piesă, un EP sau un album) – sau includerea piesei în Spotify Radio – funcția care permite ascultătorilor să înceapă un „post de radio” pe baza unei piese sau a unui artist.

Metoda capitalistă de reducere a ratelor de redevență în continuare în schimbul promovării (chiar dacă suma e o fracțiune de bănuț) va atrage probabil critici în continuare și, de asemenea, nu face altceva decât să-i favorizeze pe cei care-și pot permite să aibă succes deja, adică marile case de discuri și artiștii mondiali uriași.

La începutul acestui an, s-a anunțat că Spotify a primit brevetul „Identificarea atributelor de gust dintr-un semnal audio”, după depunerea inițială în 2018. Conform brevetului, tehnologia va fi utilizată ca „metodă de procesare a unui semnal de sunet furnizat care include conținut de vorbire și zgomot de fond” și apoi „identificarea conținutului redabil, pe baza conținutului semnalului audio procesat.”

„Spotify este cea mai dominantă platformă de pe piața de streaming muzical. Compania din spatele platformei de streaming continuă să acumuleze valoare, în ciuda muzicienilor de pretutindeni care văd din ce în ce mai puțini bani, ca o compensare pentru munca pe care o fac”, spun cei de la Uniunea Muzicienilor și a Muncitorilor Aliați. „Facem apel la Spotify să livreze plăți redevențe sporite, transparență în practicile lor și să nu mai lupte cu artiștii. Aceste lupte în instanță pentru a reduce ratele redevenței pentru compozitori trebuie să înceteze. Spotify ar trebui să lupte pentru artiștii care l-au construit, în loc să ne submineze în continuare bunăstarea economică.”