Techno Transa Body Beats: un proiect despre transă și dansatori

Techno Transa Body Beats: un proiect despre transă și dansatori

Autor Adnana Cruceanu
Foto de Roland Váczi

Cum se îmbină muzică electronică cu dansul? Află de la coregrafa Andreea David, inițiatoarea proiectului Techno Transa Body Beats.

Dansul e probabil printre primele ritualuri pe care le-am avut ca specie, ba mai mult, e de găsit și la altele. Dansăm de bucurie, de tristețe, dansăm cam pentru orice ocazie față de care simțim nevoia de exprimare. În istoria recentă, mișcarea hippie a însemnat pentru dans un moment de cotitură pentru că, din punct de vedere cultural, mișcarea asta a fost nu doar un manifest politic, ci și unul despre eliberarea corpului și celebrarea lui.

Dacă până atunci dansul evoluase în stiluri destul de precise, cu reguli de pași și structură coregrafică, în funcție de ritualurile pentru care era folosit, mișcarea hippie s-a îndepărtat de la orice reguli și a propus un dans fără reguli, fără pași învățați, fără partener. Un dans care nu mai era despre a dansa bine sau rău, ci despre eliberarea corpului de la sistem, de la reguli. Dansatul la party-uri a început să prezinte coregrafia unui individualism colectiv, în care dansezi singur, ești tu cu tine dar ești alături de ceilalți pe un ride al muzicii propuse de DJ.

Techno Transa Body Beats (TTBB) e un proiect aflat la intersecția dintre muzica electronică și dans și e special pentru că e cam singura documentare a fenomenului de clubbing de pe la noi. Mai mult, e găzduit într-o instituție de stat, la Centrul Național al Dansului București și explorează felul în care muzica electronică ne face, uneori, să ajungem în transă.

Citește un interviu despre acest proiect cu inițiatoarea lui, Andreea David – performer de dans contemporan și coregrafă.

Proiectul pe care l-ai inițiat nu își găsește echivalent pe la noi. De unde ideea?

Ideea tocmai de aici a venit, de la lipsa unui echivalent. Suntem înconjurați de cluburi, festivaluri și evenimente care aparțin culturii muzicii electronice, dar încă nu s-a pus problema unei analize artistice a fenomenului clubbing în România. TTBB (Techno Transa Body Beats) vine ca răspuns la asta și reprezintă, atât pentru dansatori cât și pentru public, o șansă de a conștientiza, la nivel mental și la nivelul corpului, elementele care compun cultura muzicii electronice.

Desigur, proiectul a pornit și de la un nivel personal. Niciun alt sunet nu a reușit să mă fure prin dans așa cum o fac muzica techno și psy. Sunt stiluri puternice care mă fac să mă exprim imediat. Simt că există o urgență în muzica asta, care te aduce într-un prezent în care te exprimi cu forța, iar asta îmi da și mie multă putere.

Ideea de techno pe care o propui se distanțează deci de genul techno.

E mult de vorbit despre diferența între toate scenele de muzică electronică și felul în care oamenii relaționează prin dans la muzica propusă de DJ. M-a inspirat mult scena psy-trance de la noi, de exemplu, pentru că acolo oamenii dansează puternic. Acolo nu prea e loc de spațiu de socializare pe ringul de dans. Dar când spun techno nu mă refer la un subgen din muzica electronică, așa cum se înțelege în prezent și nu mă refer nici la techno-ul de Berlin. Ci la techno, așa cum i s-a dat numele când a apărut în Detroit, ca electronic dance music. Muzica de dans creată cu ajutorul sau prin forța tehnologiei, așa că prin proiectul ăsta vreau să amintesc și de asta.

Proiectul e găzduit de Centrul Național al Dansului București. E interesant că explorați transa într-o instituție de stat.

CNDB a fost dintotdeauna o instituție aparte, poate și pentru că s-a născut dintr-o coalizare a artiștilor din sectorul cultural independent. În continuare e un susținător puternic al proiectelor din zona independentă și nu doar al celor de dans contemporan, ci pentru tot arealul artelor performative. Dar pe lângă faptul că cei din echipă suntem de-ai casei, pentru TTBB a fost important să fie expus unui nou tip de public, cel poate neascultător de muzică electronică.

Techno Transa Body Beats
Techno Transa Body Beats

Ce se întâmplă mai exact la Techno Transa Body Beats?

Experimentăm coregrafic uitându-ne la dansul din cluburile și festivalurile de muzică electronică. Mai precis, scoatem transa de la party și o aducem la cercetat și analizat într-un alt spațiu, la CNDB. Încercăm să înțelegem care sunt practicile corpului în muzica electronică și pentru asta ne folosim de instrumentele dansului contemporan. Dansul contemporan intră în schemă ca o grilă de înţelegere, decodificare, resemnificare și recompunere a corpului prin dans.

Ce e specific la dansul din muzica electronică?

În primul rând, genului ăsta nu îi sunt asociate de obicei versuri și mesaje cu semnificații. E mai degrabă o muzică neutră/funcțională, iar asta îi permite dansatorului o experiență și o interpretare proprie.

Odată cu muzica electronică, dansul se transformă în mod organic într-o experiență care durează și care e catartică. La rândul ei, experiența asta celebrează natura colectivă a dansatorilor. Pe de o parte corpul tău e atent la muzică și răspunde, pe de alta ritmul ține dansatorii prezenți. Ritmul care reverberează dă formă practicii solidarității într-un spațiu și timp care devin simbolice și depășesc diferențele de rasă, clasă și ideologie. Iar ăsta e fenomenul care a devenit relevant de analizat din perspectivă coregrafică.

Explică-ne mai multe despre ce înseamnă perspectiva coregrafică.

Coregrafic, investigăm dansul durațional și funcția lui ritualică produsă de ritm, pentru că BPM-ul din diferite genuri de muzică electronică dictează ritmul de pe ringul de dans. Indiferent de BPM totuși, ritmul e contagios, se adună corporalități diferite, se copiază, preiau, devin cealaltă, devin una singură, vectorii de mișcare trec de la un corp la altul printr-o dinamică imersivă, corpul însăși devine un agent al ritmului. Așa că decodificăm ce înseamnă dansul ritualic și-l explorăm într-un spațiu performativ, pentru ca mai apoi tehnicile pe care le descoperim să le reinserăm în spațiul cultural al muzicii electronice.

Pare a fi o chestiune de coagulare a două zone destul de diferite.

Așa e, e un proces de fuziune constantă. Îmbinăm practicile de dans, mai degrabă intuitive, ale publicului de club, cu practicile coregrafice specifice spațiului de arte performative. Rezultatul final sperăm să fie fix fuziunea dintre cele două: o serie de spectacole-experiență, un hibrid, cum le spune colega mea de proiect, Maria Baroncea, prezentate atât în sala de spectacole de la CNDB, cât și la club și la festivaluri.

Deci cum e structurat proiectul?

Avem două direcții: una de cercetare și una coregrafică. Partea de cercetare înseamnă că ne facem temele despre cultura techno și transa ca experiență în corp. Ne întâlnim la discuții cu alți artiști din zona de club culture: DJi, producători, organizatori de evenimente și festivaluri, antropologi și desigur clubberi – oamenii care au o relatie prin dans cu muzica asta. E un proiect care organic să creează o comunitate. Construim un spațiu care adună experiențele fiecăruia în parte și care permite acestor subiectivități să relaționeze în felul propriu la muzică.

Coregrafia, pe care o propunem e doar o parte din proiect și e desigur primul lucru care ne ține împreună. Admina de la Corp pune muzică iar noi propunem situații diferite prin care să experimentăm dansul, ritmul pe care îl creăm împreună, formele în care ne așezăm și chiar și ce se întâmplă la nivel emoțional: în ce stare afectivă intrăm, cum ajungem în necunoscut. Cum ajungi de la o formă cunoscută de mișcare la una în care nu te-ai mai regăsit până acum.

Admina
Admina

Andreea, cum ai defini transa?

Pentru mine transa asta e: când corpul preia controlul asupra ta, iar mișcarea se crează organic din ea însăși. Dansul e într-un fel o repetiție fără referință. Fiecare mișcare repetă mișcarea precedentă, dar în încercarea de a o copia, eșuează, transformându-se în schimb organic. Rupt de contextul exterior sau de realitatea cotidiana, dansul trăiește doar pentru el și pentru nimic altceva, el nu reprezintă, și nici nu se poate auto-reprezenta, iar generatorul lui se dizolvă într-un teritoriu al non-eului. Cum spuneam, dansul te fură.

Cum sunt întâlnirile TTBB?

S-a creat deja o comunitate și sunt din ce în ce mai multi oameni bucuroși să vină la întâlniri. Începem fiecare atelier cu exerciții de respirație, iar apoi dansăm pe muzica propusă de Admina. În atelierele de lucru, combinăm discuțiile cu practici de dans și o dată pe săptămână, la propunerea lui Lorin Sterian, ne uităm la documentare despre club culture. Lucrăm și la blogul proiectului, în care arhivăm ce facem, ce citim, ce gândim, ce ascultăm și ce dansăm.

Zi-ne mai multe despre dezbaterile publice.

În primul rând, în tot procesul ăsta avem tot felul de întâlniri și discuții cu coregrafi, antropologi, teoreticieni muzicali, bineînțeles DJi și producători de muzică electronică și oameni care o ascultă. Pentru cele două dezbateri publice,ne-am propus să discutăm despre aspectele specifice culturii clubbingului și coordonatele ei sociale, politice și artistice, despre conexiunea dintre muzică, dans și corporalitate. Dezbaterile vor fi moderate de Cosima, vom invita oameni din toate aceste arii. Vom da DJilor și producătorilor ocazia de a vorbi despre procesul lor creativ și îi vom invita pe cei din public să povestească despre experiențele lor personale în legătură cu acest subiect. Ne-am propus ca dezbaterile publice să aibă și o componentă performativă. Adică discuțiile pot fi completate cu fragmente din cercetarea practică și cu inputul DJilor.

Cum se conturează spectacolul și când și unde venim să îl vedem?

Ce știu sigur e că spectacolul va fi o experiență colectivă, în care performerii vor genera coregrafii de mișcare către public, iar publicul se va contamina de propunerile performerilor. Deocamdată suntem siguri că îl prezentăm la CNDB, în toamnă.

Ce e important de înțeles e că nu e vorba doar de un spectacol. O altă parte a proiectului sunt intervențiile pe care le vom face prin cluburi din București și la WAHA. Ne propunem să ne infiltrăm printre dansatori și să contaminăm publicul generând alte coregrafii de mișcare.

Iar la toamnă avem planificate două workshopuri: la Cluj la Fabrica de Pensule împreună cu Gazette, și la Timisoara la Spațiu Misc. În urma lor vor rezulta alte spectacole formate împreună cu participanții de acolo. Între timp, filmăm tot și lucrăm la un documentar despre tot proiectul.

Cine mai e în echipa TTBB?

Din echipa proiectului mai fac parte Maria Baroncea, Maria Mora, Jean-Lorin Sterian, Cosima Opartan, Iulia Maracine, Laura Ilie pe partea de documentare video și Don Gyapo pe partea de styling și, bineînțeles, performerii. Dar de la o întâlnire la alta vin mereu și alții să danseze cu noi. Sau să privească. Sau să respire.