Deutsche Telekom - erleben was verbindet
Electronic Beats Romania
Ficțiuni Sonore

Ficțiuni Sonore – o călătorie prin arhiva românească de filme mute

În luna noiembrie, Image and Sound propune o nouă aventură prin arhiva românească de film mut și fără sunet, prezentând o serie de Ficțiuni Sonore – cinci filme de lungmetraj și mediumetraj de ficțiune, plus o selecție de comedii scurte – produse între anii 1912-1948 și re/interpretate sonor de compozitori și muzicieni contemporani din România: Iancu Dumitrescu, Micleușanu M., Ana Teodora Popa, Irinel Anghel, Makunouchi Bento, Sillyconductor, Abator Industries. Curator de film: Călin Boto.

Cu sprijinul Arhivei Naționale de Filme, două dintre filmele incluse în program au fost digitalizate pentru prima oară, fapt care merită o atenție aparte și o punere în context, Călin Boto pregătind între 8 și 15 noiembrie o serie de discuții online cu cineaști, critici și istorici de film: Irina Trocan, Gabriela Filippi, Melinda Blos Jáni.

„Selecția de față s-a vrut a fi generoasă. Dincolo de interesele mai imediate și ludice, acelea ce țin de recontextualizarea filmelor în narațiuni sonore, sus de tot au stat responsabilități pe care ni le-am asumat față de peisajul local al cercetării și prezentării cinemaului românesc predecembrist”, se arată într-un comunicat de presă. „În sensul ăsta, prezența Independenței României (r. Grigore Brezeanu, 1912), cel dintâi lungmetraj românesc de ficțiune, pare să ne contrazică; ce se mai poate spune despre un film, un eveniment, ce-a trecut prin mâinile mai tuturor istoricilor autohtoni? Însă sutele de pagini care i-au fost dedicate, mână-n mână cu proiecțiile periodice, nu ne fac să simțim povara redundanței. Cum peisajul DVD & VoD din România e mai degrabă unul precar, „Independența” s-a strecurat îndeobște prin festivaluri și retrospective, cel mai adesea acompaniat de muzică live; episoade salutare, însă efemere. Se simte nevoia unui acompaniament fix, stabil – nu permanent – care să-l pună-n dialog cu experiența spectatorială recentă.”

Cât despre cele două filme produse la Cluj, unul chiar înainte de apusul Imperiului Austro-Ungar („Bătrânul infanterist și fiul său, husarul”, r. Mihaly Fekete, 1917), altul la câțiva ani după (1920, „Din grozăviile lumii”, docuficțiunea lui Jenő Janovics despre sifilis), acestea țin de „Hollywood-ul transilvan”, un episod istoric care încă așteaptă să fie pe deplin studiat și înțeles de către profesioniștii români – știm puțin, s-a văzut puțin, s-a scris și mai puțin, iar separarea culturală ce a lăsat moștenire cinema-ul lui Janovics cercetătorilor și studenților maghiari ori româno-maghiari se cere depășită; acum, curând, cât de curând, e timpul să punem umărul.

Calupul de scurtmetraje aduce laolaltă trei comedii abrupte, două din perioada mută – „Lache în harem” (r. Marcel Blossoms, Vasile D. Ionescu, 1927), respectiv „Gogulică CFR” (r. Cornel Dumitrescu, 1930), alături de „Năzbâtiile lui Haplea” (r. Traian Popescu-Tracipone, 1948), văduvit de sunet în copia de lucru ce s-a păstrat, deci în acea perioadă ce-a stat ca tampon între sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și naționalizarea industriei. Lache, Gogulică și Haplea sunt, pe rând, Charlot de Dâmbovița – bărbați de-o stângăcie emfatică dar suplă și-o iuțeală șmecherească, puși să patineze pe timpuri noi.

Programul mai include și două lungmetraje nemaivăzute în digital; și nu-i întâmplător că ce-a făcut din ele fără drept de apel perdante ale istoriei s-a dovedit a fi pentru noi cel mai stimulant aspect al întregului proiect. „O noapte de pomină” (1939), printre ultimele filme pe care Ion Șahighian („Datorie și sacrificiu”, 1925) avea să le facă, păstrează doar două momente sonorizate, fiecare de câte nouă minute. Restul acestei duioase comedii despre un funcționar ce-și risipește economiile de-o viață sub urgența unei nopți de hedonism se lasă ghicit, întregit, ori, cu puțin tupeu, deturnat. Cel de-al doilea, „Cetatea fermecată” (1945), e un film făcut în tropi de basm, abandonat de către realizatorul lui, Marin Iorda, înainte de a intra la montaj. Oricât de dezlânat, ce-ar fi fost filmul lui Iorda se-arată acum ca un straniu suvenir „camp” demn doar de Elisabeta Bostan. Odată cu el ne depărtăm de istoria oficială, cea care înșiră nu încercările, ci reușitele artei. Dacă ne place să spunem că oferim o nouă viață tuturor acestor filme, când vine vorba de „Cetatea fermecată” (1945), care n-a trăit cu adevărat, deci n-ar fi putut muri cu adevărat, am zice că venim cu un prim suflu. (Călin Boto)

Programul de vizionare online:

– 2 noiembrie, 20:00:
„Independența României” (r. Grigore Brezeanu, p. Filmul de artă Leon Popescu, 1912)
Muzică: Iancu Dumitrescu

– 3 noiembrie, 20:00:
„Bătrânul infanterist și fiul său, husarul” (r. Mihaly Fekete, p. Transsylvania, 1917)
Muzică: Micleușanu M.
– 4 noiembrie, 20:00
„Din grozăviile lumii” (r. Jenő Janovics, p. Transsylvania, 1920)
Muzică: Ana Teodora Popa
– 5 noiembrie, 20:00:
„O noapte de pomină” (r. Ion Șahighian, p. Ciro-Film, 1939)
Muzică: Irinel Anghel
– 6 noiembrie, 20:00:
Trei comedii abrupte (1927-1948)
  • „Lache în harem” (r. Marcel Blossoms, Vasile D. Ionescu, p. Național Film, 1927)
    Muzică: Makunouchi Bento (Felix Petrescu & Valentin Toma)
  • „Gogulică CFR” (r. Cornel Dumitrescu, p. Teo-Film, 1930)
    Muzică: Sillyconductor (Cătălin Matei)
  • „Năzbâtiile lui Haplea” (r. Traian Popescu-Tracipone, p. Bronky Lucovici, 1948)
    Muzica: Micleușanu M. (Micleușanu Mitoș)
– 7 noiembrie, 20:00:
„Cetatea fermecată” (r. Marin Iorda, p. Constantin Bondoc, 1945)
Muzică: Abator Industries (Dan Michiu, Andreea Tincea, Cătălin Lungu, Daniel Iliescu)

Hai cu noi.

Published October 29, 2021.