A început Europalia România 2019. Iată cum a fost la deschidere

A început Europalia România 2019. Iată cum a fost la deschidere

Autor Delia Gavrilă
Milan W & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu. Foto: Laurent Orseau

A început cea de-a 27a ediție a festivalului internațional Europalia din Belgia, care în acest an a invitat România să prezinte timp de patru luni, peste 250 de evenimente care vor avea loc în Belgia şi în ţările dimprejurul ei.

EUROPALIA, unul dintre cele mai importante festivaluri internaționale de artă, este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia. Festivalul este organizat o dată la doi ani, sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie.

Când ne gândim la orașul Bruxelles, ne vin în minte cuvinte precum bere, ciocolată sau Comisia Europeană. Aparent, o altă valență a acestei regiuni din Europa este preocuparea anuală în organizarea unui important festival pentru iubitorii de cultură și artă, cu un puternic caracter sincretic și interdisciplinar, în cadrul căruia au loc expoziții, spectacole, muzică, literatură, conferințe, cinema, toate acestea din perspectiva moștenirii culturale specifice unei țări invitate.

Anul acesta, România a fost țara invitată de onoare la această manifestare culturală din Belgia, aflata la ediția jubiliară. Proiectul care implică un dialog autentic între artiștii români și belgieni este posibil cu sprijinul Institutului Cultural Român.

Echilibrat între principiul tradiţiei și contemporaneitate, Festivalul EUROPALIA se desfășoară bianual si cuprinde manifestări setate în diverse orașe din Belgia, precum și în alte țări europene.

Caroline Profanter, Octavian Nemescu. Foto: Laurent Orseau
Caroline Profanter, Octavian Nemescu. Foto: Laurent Orseau
Caroline Profanter, Octavian Nemescu. Foto: Laurent Orseau
Caroline Profanter, Octavian Nemescu. Foto: Laurent Orseau

Am avut ocazia să particip pe data de 4 octombrie la evenimentul de deschidere a programului muzical din cadrul festivalului, care a avut loc la capela Les Brigittines din Bruxelles, o biserică veche, construită în secolul al VII-lea, în stil baroc. Am pătruns imediat în atmosfera contemplativă a locului când ne-am așezat cu totii – ca la o şezătoare – pe podeaua comodă.

Difuzată sonor prin 44 de boxe, prima serie de compoziții a debutat ca un ritual purificator: o interpretare aparținând artistei belgiene, Caroline Profanter, a operei Gradeatia-Natural semnată de compozitorului român Octavian Nemescu.

M-am bucurat să remarc în sală prezența lui Octavian Nemescu și a soției sale, Erica. De-a lungul timpului, cei doi au marcat muzica contemporană prin contribuțiile valoroase în promovarea și dezvoltarea curentului spectral în România.

Dat fiind cadrul în care a fost plasat concertul, am fost suprinsă să aflu din agenda de prezentare primită la intrare că muzica din Gradeatia-Natural a fost concepută pentru „ambianța unei mănăstiri”. Inițial comisionată de Institutul de Psihoacustică și Muzică Electronică din Gent în 1982, piesa a fost dedicată de către Octavian Nemescu Mănăstirii Voroneț din Moldova, ca reacție împotriva politicilor comuniste de demolare și relocare a bisericilor.

În acea ambianță sonoră am simțit o adâncă semnificaţie ritualică. Ascultând lucrarea pe nerăsuflate, am remarcat momente în care liniștea survenea pe alocuri la anumite intervale, pentru a da spațiu reflecției și aprofundării sunetelor anterioare.

În interpretarea celor trei momente – Gradeatia, Natural și Lacul lacrimilor, Caroline s-a jucat cu parametrii sonori, lucrând cu grijă la intensitatea sunetelor electroacustice sau la panoramarea acestora prin zecile de difuzoare, ce dădeau auditoriului impresia de proiecție în spațiu a sunetului. Practic sunetul călătorea prin sala catedralei, de la stânga la dreapta, dintr-un capăt în celălalt.

Caroline Profanter. Foto: Laurent Orseau
Caroline Profanter. Foto: Laurent Orseau
Foto: Laurent Orseau
Milan W & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu. Foto: Laurent Orseau
Milan W & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu. Foto: Laurent Orseau
Les Brigitinnes
Les Brigitinnes
Milan W & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu. Foto: Laurent Orseau
Milan W & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu. Foto: Laurent Orseau
Milan W & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu. Foto: Laurent Orseau
Milan W & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu. Foto: Laurent Orseau
Milan W & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu. Foto: Laurent Orseau
Milan W & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu. Foto: Laurent Orseau
Milan W & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu @ STUK Leuven
Milan W & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu @ STUK Leuven

Seara la capelă a continuat cu un alt eveniment inedit: „Milan W. & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu” – un proiect prezentat de platforma culturală The Attic, ce a constat într-un ansamblu format din 5 tulnicărese din comuna Avram Iancu (județul Alba) și compozitorul belgian Milan Warmoeskerken.

Ansamblul a reușit să surpridă prin onestitatea frecvențelor emanate de sunetul tulnicului (un instrument de suflat, antic, pe cale de dispariție), ambalate într-o acustică modernă pe care am perceput-o ca un experiment de explorare, interacțiune și comunicare cu spațiul nelimitat care este sunetul.

A fost întocmai ca pe vremuri, atunci când tulnicul, un artefact sacru din Munții Apuseni, reprezenta singurul mod prin care moții comunicau și se înțelegeau în izolarea munților.

Repertoriul a cuprins compoziții în care drone-ul ambiental s-a alăturat sunetelor poliritimice cu influențe de free jazz, emise de tulnice, ce activau tot spectrul de emoții, de la bucurie și tristețe, până la dor și nostalgie.

Reprezentația a adus trecutul în actual și a suspendat pentru un moment spațiul dintre fundamentul sacru al cântecului tradițional și suflul nou al muzicii contemporane.

Dispoziția meditativă dată de ambianța caldă a sunetelor electroacustice a fost potențată de tulnicele care au fost resuscitate prin atmosfera introspectivă creată de muzică.

Seara a continuat cu un concert al trupei Raze de Soare, care au venit cu un repertoriu psihedelic de reinterpretare a unor proto-manele din anii ’90, un blend de versuri naive si ritmuri orientale inspirate din motivele unor trupe ca Albatros, Azur sau Generic.

Petrecerea s-a mutat în a doua parte a serii în extensia de sticlă a capelei, continuând până la ora 3 AM.

Tulnicăresele din Avram Iancu
Tulnicăresele din Avram Iancu

Unul din cele mai importante proiecte culturale din cadrul festivalului Europalia România a fost „Brâncuşi, sublimarea formei”, o expoziție extinsă care a avut loc la Centrul Bozar cu o bună parte din lucrările artistului român Constantin Brâncuşi, considerat unul din cei mai importanți artiști ai secolului XX.

Expoziția s-a concentrat pe mai multe direcţii ale operelor lui Brâncuși, de la sculptură la fotografie și arte performative.

Evenimentul dedicat sculptorului şi studioului lui Brâncuși, a reunit peste 25 de lucrări. Am putut privi opere precum „Muza adormită”, „Sărutul”, „Leda”, „Somnul”, „Rugăciune”, „Pasăre măiastră” și totodată fotografii, filme, schițe, desene, coperte de discuri, cărți poștale și alte obiecte care i-au aparținut artistului. Acestea au surprins atmosfera din atelierul său de lucru, ca spațiu de experimentare dar și ca operă de artă în sine.

Expoziția „Brâncuși. Sublimarea formei”.
Expoziția „Brâncuși. Sublimarea formei”.

Mi-a atras atenția felul în care Brâncuși folosea aparatul de fotografiat pentru documentare, sau pentru a capta stadiile în care se află cu sculpturile sale, precum și relația pe care o stabilea cu opera sa prin intermediul autoportretelor.

Europalia România continuă până în ianuarie 2020. Programul complet al evenimentelor ce au loc atât în Belgia, cât și în Berlin, Londra sau Olanda, e disponibil aici.

*credite foto: Laurent Orseau