Electronic Beats Romania
Desert blues

Descoperă noi topografii muzicale călătorind în lumea berberilor

Există o parte intangibilă a patrimoniului cultural al umanității, iar această muzică magnetică revitalizează tradiția.

În ultimii ani, influența muzicii tradiționale asupra muzicii electronice contemporane a fost din ce în ce mai puternică. În prezent, foarte mulți muzicieni adaugă talentului și conceptelor muzicale cunoscute abilitatea de a integra moștenirea culturală în noi compoziții. Așadar, mitologiile, istoria colectivă sunt îmbinate astfel încât să răspundă caracteristicilor specifice erei digitale. Folosind instrumentele, tehnologia și subiectele care caracterizează prezentul, descoperim un nou mod prin care generațiile interpretează moștenirea culturală, astfel încât trecutul și prezentul să fuzioneze.

Adesea, instrumentelor acustice li se adaugă ritmuri dance, electronice și hiphop, iar ceea ce contează foarte mult este cât de mult cunosc muzicienii geografia și dimensiunea religioasă, spirituală, a muzicii tradiționale pe care o utilizează în compozițiile lor.

Pornind de la World music și Folktronica am ajuns la reinterpretarea muzicii tradiționale a berberilor și a tuaregilor nomazi, un gen muzical numit desert blues. Tuaregii, descendenți ai berberilor, au migrat în secolele VIII-XII spre Sahara, unde au adus cultura berberă, cunoscută ca amazigh. Tuaregii sau blue people, numiți așa datorită hainelor tradiționale albastre pe care le poartă, erau săraci în resurse, dar foarte bogați din punct de vedere cultural. Erau foarte conectați la muzică și poezie și obișnuiau să cânte la imzad, un instrument cu arcuri și cu o singură coardă, folosit de femeile din caste superioare, dar utilizau și lăuta tradițională (teherdent) sau flautul, acestea fiind acompaniate în cazul bărbaților de voce și bătăi de palme.

Nomazi, păstori, fără o țară nativă, tuaregii au trăit preponderent în exil. Asta i-a transformat în combatanți culturali, supraviețuind prin muzică nu doar datorită menținerii legăturii cu rădăcinile în timpuri de extremă necesitate, ci și datorită celebrării valorilor și vieții morale manifestate prin cântec. Grație acestui popor nomad, tradițiile africane au fost păstrate într-o vastă colecție de cântece spirituale și de muncă, incantații, strigăte, respectiv narațiuni ritmice și balade, care au constituit ulterior fundamentul pentru apariția desert blues, într-o regiune din sudul Statelor Unite ale Americii, când afroamericanii cântau în special cântece de lucru.  

Se consideră că muzica tuaregilor are o funcție terapeutică fiindcă reușește să alunge spiritele rele și să amelioreze durerea sau efectele bolii. Alteori este despre glorificarea aventurilor și a eroilor, muzica fiind folosită pentru a acompania anumite fragmente poetice. Instrumentele erau folosite mai degrabă pentru ceremonii. De pildă, folosind imzadul, femeile îi inspirau și onorau pe bărbați, ceea ce sublinia valorile societății tradiționale. Cunoștințele despre acest instrument erau transmise prin oralitate, în acord cu tradițiile și metodele tradiționale de observare și asimilare. Dacă aceste cântece nu reflectau corect starea și sentimentele despre care era vorba în versuri, atunci se considera că proasta interpretare va aduce ghinion.

În ceea ce privește trupele contemporane, desert blues include tehnici de percuție tradiționale (tobe, djidunun), tehnici vocale tradiționale și tehnici de chitară moderne.

YouTube

By loading the video, you agree to YouTube’s privacy policy.
Learn more

Load video

Tinariwen este una dintre cele mai bune trupe de desert blues și este cunoscută în special pentru că a introdus, în anul 1979, modern rock în muzica tamashek. Videoclipurile trupei sunt o călătorie sonoră și vizuală în deșertul Sahara, prin peisajele aride în care membrii cântă preponderent despre dragoste și pierdere. Tinariwen folosește cântecele tradiționale ale tuaregilor alături de instrumentația cu subtonuri melodice psihedelice, influențe de blues și western twang, precum și onomatopee care amplifică vocea și care fac ca vocalul să perceapă audiența și instrumentele mai ușor.

YouTube

By loading the video, you agree to YouTube’s privacy policy.
Learn more

Load video

Les filles de Illighadad, o trupă al cărei nume pornește de la o zonă rurală din Nigeria, o are ca vocal pe Seidi Ghali, prima femeie tuareg chitaristă. Femeile făceau muzică, însă aceasta se rezuma la un stil numit tende, care implică o tobă realizată din piele de capră. Deși tende a influențat tehnicile de chitară, nu este parte din muzica interpretată de bărbații tuaregi. Tende este o muzică dominată de femei, o tradiție a fetelor tinere din taberele nomade, care marca celebrarea și nopțile sezonului ploios, când nu se întâmpla nimic. Seidi Ghali, dorind să inoveze muzica tradițională și să afirme puterea femeilor, a învățat să cânte la chitara fratelui ei. Păstrând rădăcinile muzicii tuaregilor, Les filles de Illighadad compun o muzică meditativă, delicată, dar intensă, în care se întrepătrund notele de chitară acustică. Acordurile de chitară sunt inspirate de muzica interpretată cândva de ishmar, tinerii marginalizați economic și politic, care rătăceau din oraș în oraș. Acestor acorduri li se adaugă tehnici vocale și de percuție, bătăi de palme și tobe, pentru a crea polifonie și ritmuri hipnotice.

Chitara este instrumentul care a făcut ca tradițiile și spiritul revoluționar al berberilor să fie date mai departe. Înregistrările au loc cel mai adesea în aer liber, în deșert, unde cadrul ambiental potențează subiectul cântecelor, precum dragostea, zona rurală și laudele aduse zeilor.

YouTube

By loading the video, you agree to YouTube’s privacy policy.
Learn more

Load video

Bombino, trupa fondată de Omara Bombino Moctar, folosește tehnici cunoscute de la Jimi Hendrix, Bombino fiind inclusiv subiectul documentarului Agadez, the Music and the Rebellion. Unul dintre cei mai buni chitariști, Bombino fie aduce prin muzica lui o componentă romantică, delicată, fie provoacă publicul să se exprime pe ringul de dans, datorită acordurilor energice. Piesele sunt cântate exclusiv în tamashek, limba tuaregilor, și se referă la amintirile sale despre țara natală, pe care le traduce în note de blues, cu o simbioză între armonie și ritm, dar și în poliritmuri și incantații sau bătăi de palme, care reprezintă semnătura muzicii sale hipnotice. De asemenea, în muzica sa, Bombino evocă legăturile tribale strânse și influența regiunii Sahara asupra tuaregilor, reușind să păstreze identitatea acestei culturi, caracterizate în special de solidaritate.

YouTube

By loading the video, you agree to YouTube’s privacy policy.
Learn more

Load video

Kel Assouf este un grup muzical de rock tuareg cu influențe electronice. În tamashek, Kel Assouf înseamnă din nostalgie” sau fiul eternității”, iar muzica trupei evidențiază melancolia resimțită pentru deșertul Sahara. Inspirate la bază de ritmurile berbere, melodiile conțin versuri scurte, în acord cu scala muzicală și cu ritmurile tradiționale tuarege, la care se adaugă influențe europene.Kel Assouf este sunetul noii generații de tuaregi și include influențe urban jungle, afrobeat, uneori chiar și ritmuri de salsa.

YouTube

By loading the video, you agree to YouTube’s privacy policy.
Learn more

Load video

Tamikrest, o altă trupă de blues saharian foarte cunoscută, cântă despre speranța într-o dizolvare a conflictului care a cauzat exilul. Membrii trupei au ca motto revoluția culturii tamashek, pe care o creează prin nesupunere și prin continua utilizare în muzică a tradițiilor, uneori cu participarea altor muzicieni cunoscuți, precum Hindi Zahra. Numele trupei înseamnă adunare”, astfel că revolta, trădarea sau alte frământări devin în poezia și muzica grupului o aducere laolaltă a temelor și motivelor specifice tuaregilor. Uneori sunt plânse conflictele, alteori sunt sublimate amintirile despre deșert, iar toate acestea sunt aduse la suprafață cu ajutorul unor instrumente ca djembe și calabash, prin acordurile de chitară și desert dub.

Așadar, există o parte intangibilă a patrimoniului cultural al umanității, iar aceasta este muzica magnetică ce revitalizează tradiția. Trupele menționate celebrează acele topografii muzicale originare, fiind o compilație de influențe din Africa de Nord, foarte popularizate în conștiința muzicală internațională. Tradițiile muzicale nu au fost nicicând fixe, iar acesta este unul dintre motivele pentru care muzica a putut sensibiliza ascultători din întreaga lume cu privire la revoluțiile sociale și politice desfășurate pe parcursul a numeroase decenii.