Descoperă povestea activiștilor culturali din Iași
Definită de o serie de elemente spirituale, materiale, intelectuale sau emoționale, cultura a ocupat dintotdeauna un loc aparte în evoluția socială. Rolul și impactul culturii asupra calității cotidianului individual, cât și a celui colectiv, este ușor de observat și, în același timp, vital pentru progres.
„Elita intelectuală” a devenit o sintagmă improprie, care demult nu mai caracterizează un procent minoritar al societății, ci mai degrabă ocupă locul unui termen generic, cu acoperire largă, care îi include pe toți cei însetați de cultură în general, sau de oricare dintre manifestările acesteia.
Sursele de cultură și scopurile artei au fost dintotdeauna în strânsă legătură cu starea de bine a comunității și cu emanciparea noastră spiritual-socială.
Orașul Iași dispune de un cadru cultural dezvoltat organic pe parcursul timpului, în principal datorită statutului de capitală a Moldovei. Conform Ministerului Culturii, după anul 2019, acesta are șanse reale de a deveni cea de-a doua CCE (Capitală Culturală Europeană) din România, după Sibiu care a ocupat această poziție în 2007.
Indiferent că discutăm despre muzică, teatru, film, arte plastice sau literatură, existența opțiunilor caracterizată de un număr frecvent și constant de manifestări culturale, ne plasează într-o zonă plăcută de confort intelectual și ne asigură o diversitate calitativă în ceea ce privește petrecerea timpului liber.
Iașiul bifează așadar aceste nevoi sociale. Pentru a afla mai multe despre oferta culturală pusă la dispoziție, am stat de vorbă cu cinci activiști din plan local și regional: Acaju (o cafenea și gazdă pentru expoziții, ateliere, proiecții și petreceri), FILIT (Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași), Meru (Mișcare Experimentală de Rezistență Urbană reprezentată de o platformă multilateral dezvoltată ce include galerii de artă, concerte de jazz, workshop-uri pe tehnici artistice), binecunoscutul Palat al Culturii și Teatrul FIX (un teatru, centru de artă contemporană și spațiu pentru arte performative).
Acaju
Când, cum și de ce a decis Acaju să facă o diferență?
Acaju a fost gândit de la bun început ca un spațiu alternativ, destinat oamenilor care nu prea își găseau un loc al lor în Iași. Însă tot ce a urmat după a fost oarecum organic. Închegarea unor comunități cu varii interese din domeniul cultural și artistic s-a întâmplat în mod natural. Noi am creat un context în care oamenii și ideile lor să se întâlnească.
Cum arată portofoliul vostru de activități?
E colorat. Dar portofoliu e cam mult și/sau pompos spus. În 10 ani de când am deschis, am găzduit și inițiat multe proiecte. Unele dintre ele au crescut și au luat diverse alte forme, altele au fost trecătoare. Incubator107 și Papergirl Iași sunt două proiecte care pentru o perioadă de timp au înflorit frumos la noi acasă. Street Delivery a fost festivalul care a dezmorțit puțin orașul, iar noi am fost mândri parteneri/participanți în fiecare an. Am participat și susținut și FILIT-ul, cel mai mare festival de literatură din Europa de Est. La acestea mai adăugăm multe alte evenimente, de la proiecții de filme la degustări de hrană sănătoasă, de la seri de poezie la diverse ateliere de dibăcit, la trocuri de haine, cărți și idei, la multe altele mărunte sau nu.
Ce înseamnă Acaju pentru comunitate și viceversa?
Pentru noi, comunitatea este foarte importantă. Avem o mare apreciere pentru ONG-urile care fac orașul nostru să fie mai frumos și mai respirabil, printre care menționăm Mai Bine, Civica și Fundația Comunitară Iași, proiecte cu care ne-am mai intersectat pe alocuri pentru scurte uniri de forțe. Ideea de micro-comunități a fost permanent prezentă la noi în cafenea, unde, așa cum am menționat și mai sus, multe întâlniri au culminat cu idei și proiecte frumoase. Invers nu am putea să ne pronunțăm cu certitudine, dar speranța e că și Acaju înseamnă ceva pentru comunitate. Nu putem alege între proiecte că e ca treaba cu copiii, nu poți să ai un favorit.
Cum arată anul 2019 pentru voi și implicit, pentru cei care vă trec pragul?
Anul 2019 a venit cu o schimbare majoră – relocarea. După o pauză de șapte luni am redeschis într-un spațiu diferit, dar foarte generos ca posibilități de evenimente. E un nou început de drum și am pornit în mare forță, plini de energie și de entuziasm.
FILIT
Când, de ce și cum a debutat FILIT?
Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT a debutat în 2013, la inițiativa a trei scriitori ieșeni: Florin Lăzărescu, Dan Lungu și Lucian Dan Teodorovici. În România nu exista niciun festival de literatură de amploare și, dat fiind contextul favorabil al orașului (numărul mare de cititori, prezența celei mai mari edituri din România, tradiția literară), FILIT reprezenta o bună oportunitate de a impune orașul Iași pe zona festivalurilor literare, așa cum Sibiul era pe teatru, prin festivalul Astra, sau Clujul pe film, prin TIFF. Lucru care s-a și întâmplat, fiindcă festivalul s-a conturat încă de la prima ediție ca unul dintre evenimentele de referință din Europa.
Ce se întâmplă la FILIT?
Evenimentele cuprinse în desfăşurarea FILIT au loc pe parcursul a cinci zile, într-o gamă largă de manifestări: întâlniri matinale organizate în licee şi în mediul universitar; mese rotunde profesionale (cu traducători, scriitori, editori, directori de festivaluri); ateliere profesionale; lecturi urmate de sesiuni de întrebări şi răspunsuri; concerte şi lecturi în spaţiile neconvenţionale din Iași; evenimente literare în spații special amenajate (Casa FILIT – ansamblu de corturi de 1.000 metri pătrați în Piața Unirii, Casa Copilăriei, Casa Fantasy, Casa Poeziei); serile FILIT: vedetele culturale din România intră în dezbatere cu vedete ale scenei literare mondiale; nopți albe de poezie și muzică; întâlniri informale în care publicul poate socializa cu vedetele literare preferate; târguri de carte.
Iar următoarea ediție?
În fiecare an venim cu proiecte și formate noi de eveniment, pentru că ne dorim ca festivalul să fie unul viu și conectat la cerințele unui câmp cultural foarte divers. De aceea, vom avea evenimente care au la bază colaborarea dinte literatură și alte arte, precum și proiecte editoriale la fel de fresh precum a fost anul trecut seria „Scriitori de poveste” (11 autori contemporani cunoscuți au scris biografiile romanțate a 11 autori clasici precum Creangă sau Sadoveanu, iar colecția a fost un mare hit în toată țara).
Ce aspirații aveți pentru viitor?
FILIT este cunoscut deja pentru că sprijină creatorii și o direcție pe care o considerăm importantă este cea a rezidențelor pentru traducători, scriitori și dramaturgi, pe care am dezvoltat-o încă din anul 2014. De asemenea, e important pentru noi ca festivalul să lase în urmă tot mai multe produse culturale, așa cum a fost colecția „Scriitori de poveste” sau traducerile în diverse limbi ale operelor românești. Și, așa cum spuneam mai sus, o colaborare cât mai largă cu alte ramuri ale artei, de la performance-uri până la muzică și teatru.
Cum e publicul ieșean?
Am spus-o în fiecare an, FILIT există în primul rând datorită publicului din Iași, care ne-a sprijinit mereu. An de an, printre aspectele remarcate de către invitații FILIT și marile publicații internaționale, au fost prezența numeroasă a publicului ieșean, căldura și entuziasmul acestuia. Anual avem peste 30.000 de participanți în public, oameni cu o energie uimitoare care se vede cu ochiul liber.
Meru
Ce este Meru și pentru ce anume militează?
Meru (Mișcare Experimentală de Rezistență Urbană prin Artă în Comunitate), este un hub cultural artistic independent. Independent este un manifest prin care înțelegem și transmitem faptul că avem libertatea de a ne stabili programul propriu – atât organizatoric cât și de proiecte artistice – desemnând proiectului un grad mare de autonomie prin înlăturarea constrângerilor generate de finanțările publice și/sau de tip social, politic, instituțional ori religios.
Meru, ca extensie a platformei de producție artistică Clubul Creatorilor, este un spațiu fizic și socio-cultural ce interconectează artiști din diverse zone de creație și geografice și îi conectează cu publicuri noi.
A fost lansat acum mai bine de 5 ani în Iași. Prin acest proiect contribuim la construcția artistică locală prin identificarea, coordonarea și promovarea proiectelor de interes artistic contemporan și prin formarea unor publicuri noi în spiritul artelor contemporane. Prin artă contemporană înțelegem abordări artistice care utilizează diferite limbaje, metode și tehnologii actuale ce provoacă mecanismele gândirii critice.
Ce profil de activitate aveți?
Întreaga activitate a hubului, inclusiv cea economică din cafenea, este coordonată de Asociația Nonprofit Co.Me – Comunitatea Meru. Meru susține și promovează creativitatea locală (#supportinglocalcreativity) prin trei structuri.
Galeria de Artă Contemporană Meru, nu este o galerie de artist care se unicanalizează în jurul programului unui curator sau care urmărește să se adapteze cerințelor unor finanțări publice. Nu este nici o galerie în sensul tradițional economic de vânzare a unor lucrări de artă, ci este mai degrabă un spațiu liber de expresie, experiment și devoalare a tinerilor artiști independenți care abordează subiecte și tehnici actuale de expresie artistică, nu pot accesa programul unei galerii de artă, nu beneficiază de susținerea și promovarea unui curator / coordonator / finanțator și, cel mai important, au nevoie de expunere și promovare. În intervalurile în care nu se desfășoară vreun proiect artistic, găzduim în galerie diferite activități ale comunității locale cu teme care se pliază pe profilul hubului de activitate.
Atelierele de Rezidență Artistică sunt două spații care găzduiesc artiști locali, în programe adaptabile de timp. Considerăm absolut necesar accesul artiștilor la un spațiu propriu și intim de lucru. Deși nu suntem o organizație de utilitate publică, am creat această facilitate în regim propriu organizatoric și financiar. Mai mulți artiști locali s-au bucurat de aceste ateliere, iar în prezent activează trupa Fine It’s Pink (care lansează luna asta primul lor album la Iași și la București) și pe Larisa Danilov (artistă ce activează în aria artelor vizuale și performance-ului cu diverse expoziții atât în Iași, cât și în țară).
Gallery Cafe este motorul care susține financiar întregul hub și magnetul prin care apropiem mai ușor publicuri diverse de întrebările, dezbaterile și preocupările artei contemporane. Este, în primul rând, un spațiu dedicat artei, culturii și consumului sustenabil. În acest fost salon ce a aparținut unor familii renumite în istoria orașului și care a ținut edituri de renume, găzduim evenimente diverse: de la dezbateri pe diferite teme artistice, socio-culturale, de urbanism, seri de poezie, proiecții de film, lansări de carte, proiecte ale comunității locale, teatru, concerte. Jazz în Copou este unul dintre proiectele noastre de suflet în zona muzicii la care am muncit mult încă de la început și care a pus muzica jazz pe lista programului organizatoric al mai multor spații din Iași. Acesta este un feedback pozitiv de care ne bucurăm, pentru că în toți acești ani s-a format un public numeros consumator al acestui gen și o comunitate de muzicieni în jurul acestui proiect. Este totodată și o cafenea în care nu vei vedea afișate branduri comerciale și frigidere cu băuturi, ci lucrări de pictură, design, desene pe pereți sau lucrări de licență ale studenților de la arte. Aici lucrează tineri care învață asumarea responsabilităților unui job într-un mediu prietenesc și colaborativ. Mobilierul este recuperat și/sau recondiționat în cea mai mare parte, sau realizat de noi.
Meru se află la etajul unei clădiri monument istoric, iar prin intervențiile de întreținere și activitățile hubului participăm la promovarea și conservarea patrimoniului arhitectural.
Cine alcătuiește echipa care dă viață proiectelor?
Suntem oameni diverși, de la artiști vizuali, designeri, arhitecți, contabili, barmani, handy people, studenți, juriști, la ingineri. Suntem implicați în acest proiect din pasiune pentru artă, cu toate asumările ei socio-culturale și economice majore. Totodată suntem determinați să ne aducem aportul la conviețuirea în comunitatea orașului, ca parte a autodevenirii noastre.
Ce urmează la Meru?
Există ceva care ne place poate cel mai mult în acest demers, și anume libertatea de care dispunem spre spontaneitate, actualizare și schimbare permanentă. Deci planurile de viitor și noutatea fac parte din rutina cotidiană.
Concret însă, lucrăm la stabilirea unui program de rezidență internațională, urmând să accesăm câteva platforme online care promovează acest tip de facilitate artistică. În acest an vom lansa fizic și online un proiect mai vechi, galeria cu vânzare, prin care ne-am propus să promovăm creativitatea locală pentru publicuri mai largi și semnificative și să lărgim perspectivele locale în ceea ce privește modul de a gândi în achiziția de lucrări de artă, prin accesarea unei platforme internaționale de promovare și vânzare de lucrări de artă frecventată de mari colecționari.
În primăvara aceasta activăm Galeria Gangul Repetenților, un spațiu outdoor care poartă în nume stigmatul istoriei anilor `50-`52 când, la subsolul clădirii a fost sediul Securității și acolo erau interogați (și uneori torturați) studenți aduși în incintă printr-o serie de rețele subterane care leagă și acum această clădire de Universitatea Al. Ioan Cuza. Vom lansa în scurt timp încă o galerie – mică mică – într-un alt spațiu, un concept diferit de abordările existente, despre care veți afla la momentul oportun.
Palatul Culturii din Iași
Povestește-ne despre Complexul Muzeal Național Moldova Iași și rolul Palatului Culturii.
De la Palat de Justiție și Administrație, la Palat al Culturii, clădirea a fost construită între anii 1906 – 1925 după planurile arhitectului I.D. Berindey. Palatul Culturii din Iași este o clădire monument istoric, care îmbină mai multe stiluri arhitecturale: neogotic, romantic și neobaroc.
Încă de la apariția în peisajul orașului, Palatul s-a impus prin frumusețe, dar și prin dimensiunile remarcabile. Turnul central al clădirii (care atinge 55 de metri înălțime) făcea ca Palatul să fie considerat cea mai înaltă clădire din oraș. Interioarele se distingeau prin instalaţiile şi echipamentele tehnice moderne, achiziţionate din Germania, precum şi prin feroneria realizată de Casa Haug și de renumitele firme franceze Krieger, Mericier și Bagvès. Mobilierul Palatului de Justiţie, în stil neogotic, a fost proiectat şi realizat în celebrele ateliere Albert Goumain din Paris şi de către firma Mappel din Anglia.
Impunătoarea clădire din centrul Iașului a fost inaugurată pe 11 octombrie 1925, în prezența Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria. Inițial, clădirea a adăpostit Palatul de Justiție și Administrație. A devenit Palat al Culturii în anul 1955, găzduind importante instituții culturale. În prezent, Palatul este sediul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi și oferă celor care îi trec pragul posibilitatea de a vizita, într-o singură clădire, patru muzee de talie națională: Muzeul de Artă, care are la bază Pinacoteca ieșeană, înființată în 1860, Muzeul de Istorie a Moldovei (1916), Muzeul Etnografic al Moldovei (1943) și Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” (1955).
Clădirea a fost restaurată în perioada 2009-2016, iar pe 27 aprilie 2016, Palatul Culturii a fost redeschis publicului larg. Fiecare din cele patru muzee care își au sediul aici au inaugurat expoziții temporare, ce pun în valoare doar o parte din colecțiile muzeale.
În Palat se află și Centrul de Cercetare şi Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural. Activitatea specialiștilor din aceste laboratoare se desfășoară în colaborare cu arheologii, muzeografii, conservatorii și istoricii de artă. Constă, în principal, în conservarea şi restaurarea colecţiilor Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, dar şi a unor obiecte de importanţă majoră provenind de la alte muzee naţionale, lăcaşe de cult sau biblioteci.
Ce expoziții pot fi vizitate în această perioadă la Palatul Culturii?
La Muzeul de Istorie a Moldovei există trei expoziții: „Cucuteni: o incursiune în universul unei mari civilizații preistorice” (26 septembrie 2017 – 18 decembrie 2019), expoziția „Curtea Domnească din Iaşi: o istorie redescoperită” (deschisă din aprilie 2016; temporară) și expoziția temporară „Socializare și divertisment la 1900” (deschisă din august 2016).
În Muzeul Etnografic al Moldovei poți descoperi două expoziții: „Sărbătoarea în sat. Spiritualitate şi artă” (deschisă din aprilie 2016, temporară) și expoziția „Cotidianul ţărănesc. Inventivitate şi pragmatism”.
Muzeul de Artă cuprinde momentan trei expoziții temporare: „Maeştrii picturii româneşti în patrimoniul Muzeului de Artă Iaşi”, „Maeştrii artei interbelice româneşti în colecţiile Muzeului de Artă Iaşi”, precum și expoziția „Valori ale artei europene. Colecţia Muzeului de Artă Iaşi”.
În Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” poți găsi Instrumente de muzică mecanică, precum și expoziția temporară „RetroTehnica”.
La fiecare oră exactă, orologiul din turnul Palatului Culturii cântă „Hora Unirii”. Melodia, înregistrată pe un tambur cu diametrul de 35 cm, printr-un număr de 69 de știfturi, este redată de un sistem de opt clopote acordate, care alcătuiesc mecanismul carillonului, aflat la etajul al patrulea al turnului. Vizitatorii pot asista la ceea ce se întâmplă, „la fix”, în spatele celor trei cadrane de ceas din Turnul Central, în camera mecanismului.
Ce activități (dedicate sau complementare) au loc aici?
Avem numeroase evenimente culturale sau științifice, de la festivaluri la concerte, seminarii sau congrese. Festivalul Internațional al Muzicii Mecanice, Bienala Internațională de Gravură Contemporană, manifestările interactive la care participă meșteri populari – „MEșteșugiM”, „Ouă Încondeiate” sau „Datini și obiceiuri de iarnă” sunt doar câteva dintre ele. Noaptea Europeană a Muzeelor, care anul acesta se va desfășura sâmbătă, 18 mai, chiar de Ziua Internațională a Muzeelor, este unul dintre evenimentele pe care publicul le așteaptă cu nerăbdare.
Celor tineri și foarte tineri le sunt dedicate, pe tot parcursul anului, atelierele de educație muzeală, desfășurate, începând din 2017, sub genericul DICE: Distractiv – Interactiv – Creativ – Educativ. Acestea valorifică astfel, și din perspectiva formării culturale, patrimoniul și expozițiile temporare disponibile în Palatul Culturii. Atelierele de la Palat abordează teme foarte atractive, precum „Tainele ceramicii Cucuteni”, „(Auto)portretul”, Mărțișorul
Teatru FIX
Cum a luat naștere Teatru FIX?
Teatru FiX s-a născut în 2012 prin asocierea a cinci oameni pasionaţi de teatru: Mișu, Stanca, Cătălin, Nora și Andi. Ne-am dorit în primul rând un mediu în care să creăm liber, fără constrângeri, fără compromisuri, un mediu în care artiști și creatori din Iași (și nu numai), să se poată întâlni și să poată genera împreună conținut pentru generația din care fac parte.
Oamenii FiXului sunt toți cei care au trecut de-a lungul timpului prin Teatru FiX, care au pus umărul, care ne-au susținut și care au creat, colaborat, râs, plâns cu noi, sunt acei oameni care nu așteaptă să li se facă. Sunt acei oameni care își creează șanse. Și practic FiXul așa a prins viață și a continuat să existe, din dorința de a da lucrurilor forme și valențe cât mai apropiate de realitatea cotidiană, din dorința de a fi o voce pentru generația din care facem parte.
Credem, de asemenea, că arta se naște din întâlnire. De aceea, în 2012 am închiriat un spațiu în centrul Iașiului, pe Cuza Vodă Nr.10, destinat proiectelor independente dezvoltate de artiști locali, studenți ai Universității de Arte sau ONG-uri culturale. Acolo a funcționat Teatru FiX în primii lui cinci ani de viață ca teatru independent, galerie de artă și cafenea.
În 2017, Teatru FiX s-a mutat din centrul orașului într-o zonă industrială, într-un spațiu de 10 ori mai mare ca suprafață, de aproximativ 1000 mp. Așa a apărut, de un an și câteva luni, Hala Fix, un spațiu complex, care oferă o platformă liberă pentru artiști din teatru, performance, dans contemporan, arte vizuale sau multimedia și care susține o varietate de evenimente culturale, de la spectacole la expoziții și până la instalații și rezidențe artistice.
Ce misiune și obiective aveți?
Cum spuneam, Teatru FiX, care a generat ulterior proiectul HALA FiX, s-a născut dintr-o nevoie de regenerare a spațiului artistic și comunitar local, din nevoia de a dezvolta o zonă independentă bine conturată și sustenabilă, atât în ceea ce privește natura actului artistic, cât și din punct de vedere financiar.
Necesitatea unei noi abordări a culturii, ca facilitator al transformării sociale, impune astăzi producția de noi conținuturi și forme culturale în spații închegate coerent și destinate efectiv acestor cerințe. De aceea credem că misiunea noastră este aceea de a crea și promova artă contemporană care să pună sub semnul întrebării tiparele artistice și sociale, precum și aceea de a dezvolta segmentul cultural independent, care pentru noi este purtător de valori și are un rol important în activarea civică și dezvoltarea coeziunii sociale.
Direcția inițială a Teatrului FiX, și anume aceea de dezvoltare a textului nou de teatru și care presupune dialogul direct dintre autorul dramatic, performer, regizor, actori, scenograf, video artist etc. a rămas ca pilon principal și este un continuum comunicațional între artiști din diverse domenii. Aceștia construiesc, prin diferite metode, forme spectaculare. Astfel, primul proiect de direcție Teatru FiX inițiat încă din 2012 „Autor dramatic. Autor viu.”, odată cu Hala FiX, s-a ramificat și a completat necesitatea de a reprezenta artele performative pe mai multe nivele: performance, teatru-dans, instalații multimedia.
Printre obiectivele pe care le avem în vedere sunt promovarea și susținerea activității de studiu și cercetare în domeniul științelor teatrale prin crearea de programe de rezidențe artistice. Tot ca obiectiv, pentru noi, reprezintă și determinarea în implicarea cât mai activă a autorităților locale și, de ce nu, centrale pentru sprijinirea creației artistice, prin conturarea unor proiecte colaborative.
Ce activități derulați în prezent?
Teatru FIX face ceea ce tot face de șapte ani încoace. Creează, generează, susține și găzduiește atât spectacole proprii, cât și ale partenerilor din Iași, din țară și chiar din străinătate. În iunie, de exemplu, găzduim spectacolul ”C’est bon. E ok. Rendben. This is JUST A STORY” a lui Julien Daillère, din cadrul sezonului România Franța 2019.
Organizăm expoziții, instalații, concerte și tot felul de întâlniri creative. Cea mai nouă provocare însă a fost organizarea între 19 și 23 februarie a ediției pilot a Re-GENERATOR Micro – festival de arte performative, care se ghidează după trei principii: independent, performativ și experimental. Astfel, timp de cinci zile publicul ieșean (și nu numai), s-a putut bucura de spectacole independente din Cluj, București, Târgu Mureș, experiențe auditive și vizuale generate de artiști din Iași, București și Cluj. Au avut loc patru spectacole din cele trei arii performative (teatru, dans și performance), trei tipuri de experiențe muzicale, două expoziții de artă vizuală, două sesiuni de creație de 24 de ore, două workshopuri și mai ales, întâlnirea dintre aproximativ 50 de artiști și creatori. Tema acestei prime ediții a fost ReAct: acțiune – reacțiune – interacțiune și a sondat relația performativă dintre cele trei elemente, atât pe latura socială a produselor culturale, cât și pe latura pur creativă, senzorială.
Ce vă încântă la publicul ieșean?
Publicul ieșean ne e tare drag. De obicei, oamenii care ne trec pragul ne devin prieteni în timp. Vin o dată și mai vin și a doua oară și tot așa, până în momentul în care, treptat, începem să ne recunoaștem pe stradă sau să asociem numele cu fețe atunci când facem listele de rezervări. E un public care ne-a susținut și care ne-a fost aproape de fiecare data, când am luat-o de la capăt; și am făcut asta de câteva ori. E un public fidel care revine după fiecare pauză ca și cum n-am fi lipsit nicio zi. Îi îmbrațișăm pe această cale și sperăm ca în timp să ajungem să-i cunoaștem pe cât mai mulți dintre ei, să devină din ce în ce mai numeros pe măsură ce creștem și noi.
Published March 27, 2019. Words by Delia Ilisei.