Descoperă cum muzica tristă induce câteodată sentimente pozitive
Music

Descoperă cum muzica tristă induce câteodată sentimente pozitive

Te-ai întrebat vreodată de ce îți place să asculți muzică tristă? Iată câteva din mecanismele care explică acest paradox.

Sunetul poate fi definit ca o vibrație mecanică care traversează un mediu elastic, ca o variație a presiunii exercitate asupra particulelor care îl compun. Muzica implică o anumită ordine a frecvențelor, care sunt discrete, adică separabile, și raționale, adică relațiile formează fracții simple, cu o frecvență dominantă. Muzica mai este descrisă și ca o sumă infinită de sinusuri și cosinusuri multiplicate cu coeficienți adecvați. Zgomotul, spre deosebire de muzică, nu are o ordine definite, iar frecvențele care îl compun sunt continue sau aleatoare, fără o frecvență dominantă.

Acum că ne-am reamintit definițiile frecvențelor captate de ureche sau de aparatura de înregistrat, vom sumariza câteva mecanisme prin care cercetătorii cred că ne bucurăm de emoții pozitive provocate de muzica tristă. De la Aristotel la Schopenhauer, filosofii au observat acest paradox în natura umană, care se bucură de emoții negative, cum ar fi tristețea, în contextul artelor și ficțiunii, iar în ultima decadă studii din domenii ca psihologia și neuroștiințele au început să ofere dovezi empirice ale modurilor în care oamenii extrag o reală plăcere din tristețea redată în filme, literatură sau muzică.

Plăcerea produsă de muzică este legată de activarea sistemului dopaminergic striatal, incluzând nucleul accumbens și caudatul, mediată de eliberarea de dopamină, în mod asemănător cu plăcerea derivată din alți stimuli.

Muzica beneficiază de o multitudine de mecanisme de inducție a emoțiilor, cum ar fi memoria episodică, contagiunea emoțională, rațiuni estetice și condiționarea evaluativă, care pot explica tristețea percepută prin muzică. Muzica nefamilară poate induce emoții prin contagiune emoțională, valorificând indiciile afective sonore. Condiționarea evaluativă și memoria episodică sunt capabile să genereze experiențe emoționale care sunt în conflict direct cu indiciile afective ale muzicii, cum ar fi sentimentele de tristețe induse de o melodie veselă care îți amintește o întâmplare tragică. Chiar și fără aceste mecanisme cheie, ascultătorii pot construi sensuri care duc la experiențe emoționale.

Citește lucrarea “An integrative review of the enjoyment of sadness associated with music” pentru a descoperi aceste mecanisme în detaliu.

 

Citește mai mult: Sophia, robotul AI, despre Telekom Electronic Beats, muzică și filme

Published on 9:29 am Berlin time