Citește un interviu exclusiv cu Micleuşanu Mitoş și setează-ți opțiunile
Setează-ți opțiunea pentru o viață mai lejeră după ce citești acest interviu cu Micleuşanu Mitoş
Culture

Setează-ți opțiunea pentru o viață mai lejeră după ce citești acest interviu cu Micleuşanu Mitoş

Am povestit cu Micleuşanu Mitoş despre muzica electronică contemporană, procrastinare, Moldova și viitorul album Febre 39

Micleuşanu Mitoş este un om cu multiple caractere și personalități artistice – Poet și prozator, om-orchestră, DJ de radio, băștinaș al Planeta Moldova și cam orice ți-ai dori să fi făcut în viață și n-ai făcut”. Contrastul dintre minimalismul prezenței scenice și complexitatea delirului “muzical ce tratează marile teme ale gândirii umane cu umor, rimă și ritm” îți trezesc curiozitatea și îți provoacă toți neuronii, sau te încețoșează de tot. Depinde cum privești, tu îți setezi singur/ă opțiunile.

Cu ocazia Inner Sound New Arts Festival, susținut de Telekom Electronic Beats, ne-am conectat la fluxul (aparent infinit) de conștiință furnizat de Micleuşanu Mitoş pentru a schimba câteva idei despre muzica electronică locală, Planeta Moldova și sensul vieții.

 

TEB: Ai făcut parte din juriul competiției de muzică electronică “100 de ani de sunete românești”. Cum ți se pare că sună muzica electronică locală și ce criterii ai folosit în procesul de selecție?

Micleuşanu Mitoş: La noi, ca oriunde în altă parte (cum e și normal de fapt) sunt puțini cei care aduc ceva nou și bun în sunet. Nou, adică inovativ, ceva care produce mirare, uimire. Și bun, adică bine gândit, structurat sau destructurat. Personal am dezvoltat un fel de obsesie pentru zonele obscure ale muzicii electronice de pretutindeni 🙂 mă refer și la avangarde, dar în special la muzica post-concretă sau electroacustică, unde ”operează” niște domni grei, precum Horacio Vaggione, Paul Dolden, Gilles Gobeil, Ake Parmerud sau Francis Dhomont, pe care îi recomand cu căldură tuturor celor interesați de experiment și lucrul cu sunetul în ziua de azi.

Ei bine, întorcându-mă la sfera electronică locală, desigur este greu să te detașezi de criteriile dominante, mă refer la trenduri și curente, mulți se joacă mai degrabă, decât cercetează și e normal, e nevoie de o frământare ”patologică”, de o anumită compulsivitate plus o educație muzicală, chiar și rudimentară, ca să-ți creezi un set de criterii și valori estetice, muzicale, de la care să pornești sau pe care să le negi, să vii cu altceva… mă refer la inovație în sensul serios al cuvântului.

Mulți aud niște scrijelituri sau zgomote și spun: și eu pot așa, e deja un clișeu. Vezi o pictură aproape abstractă, să zicem de-a lui Gerhard Richter și zici: și eu pot așa. Este clasica aroganță a ignoranților, dacă desigur nu-i lansată într-o cheie ironică.

Și întorcându-mă din nou, la ai noștri, sincer aș vrea să aud mai multe chestii stranii, fără tobe, fără ritmuri, doar sculptură/modelare în sunet, adâncimi, layere, spații, încăperi, situații, stări. Sunetul este ca o pastă de modelat, dar din păcate majoritatea muzicienilor aleg căile cele mai ușoare sau plate, liniare, ritmuri repetitive și modulații după principii deja clasicizate.

TEB: Weekendul trecut ai susținut două performance-uri pe scena Popular cu Febre 39 și Micleușanu Mitoș, ambele geniale, acide și amuzante. Cum crezi că ne influențează arta din spațiul public și de ce crezi că este important să reactivăm spațiile culturale abandonate, cum este cinema Popular, în cazul festivalului Amural?

Micleuşanu Mitoş: Spațiul este foarte important, bineînțeles. Un spațiu minimalist te ține mai bine în frâu, un spațiu degradat te împinge mai mult spre cercetare și schizoidie. Iar spațiul public este clar o sursă de influență, nu întâmplător pomenim spațiile publice din țările nordice, acel tip de amenajare creativă, conceptuală, care bucură ochiul elevat. Dar noi ne cam întoarcem, se pare, la o amenajare populistă, guvernul mizează pe votul maselor și desigur amenajează spațiile mai degrabă pentru ochiul rudimentar, pe gustul omului simplu, sau pe gustul patrioților, tradiționaliștilor etc.

Un spațiu părăsit, este pe de-o parte un strigăt, pe de altă parte o paralelă la adresa situației social/politice și doar apoi un spațiu creativ, unde ne putem imagina mult mai multe decât într-un spațiu pus la punct. Mă rog, depinde, sunt spații puse la punct unde îți poți imagina o grămadă de chestii.

Personal prefer zonele marginale, fiindcă ele chiar au legătură cu realitatea, mai puțin centrele bine fezandate și lustruite. Din acest punct de vedere, Amural are o mai strânsă legătură cu ce se întâmplă astăzi la noi (și nu numai) față de Cerbul de aur, spre exemplu, care îmi amintește de un spectru fardat și îmbrăcat scump. Dar să nu uităm, copilașii & bătrânii se bucură și deci produsul are noimă.

 

TEB: Cum (de)construieștiun text extins, care trece abrupt de la o temă la alta prin diferite personaje și intonații, dar care își păstrează sensul în mintea ascultătorului?

Micleuşanu Mitoş: Până la un punct e vorba de tehnică, dar dincolo de asta totul ține de intuiție, instinct și experiență. În general, sunt avantaje și dezavantaje, atunci când vii, să zicem în literatură, din arte plastice. Poți lucra mai ”filmic” adică, vizualizezi mai bine și respectiv poți transmite mai ușor culorile, nuanțele sau cadrele în text. Iar dezavantajul, probabil, ține de timpul pe care îl acorzi unui domeniu atunci când activezi în mai multe.

TEB: Recent ai adăugat o nouă dimensiune a modului de a-ți transmite mesajele și ai realizat filmul documentar Rep. Moldova: ÎNTRE LUMI, un material “serios și de durată”. Ce sfaturi și recomandări ai pentru tinerii artiști din Moldova, aflați la început de drum?

Micleuşanu Mitoş: Îmi vine greu să dau sfaturi, dar în oceanul de posibilități din ziua de azi e foarte important să te poți concentra, orienta și duce proiectele până la capăt. Nu-i ușor să fii perseverent când sunt atâtea posibilități de a pierde vremea plăcut sau de a tărăgăna orice la infinit. Se știe, procrastinarea e chiar o problemă.

Ei bine, dacă ar fi să dau un sfat, ar fi legat de organizare, un plan elementar de lucru și niște priorități. Cert e că timpul trece fulgerător de repede, chiar dacă nu pare. Și în aceste condiții este important să faci ce te pasionează, chiar dacă ai puțin timp pentru pasiuni, cu atât mai mult, fiindcă așa se va vedea clar ce-i de capul tău. Constrângerile și lipsurile, dacă nu te lași doborât psihologic de ele, pot fi transformate, sublimate etc.

Eu vin dintr-un spațiu care și astăzi se află, parcă într-o mai mare dificultate, mă refer la Rep. Moldova. Asta mă ține mereu în priză, mă îngrijorează și mă deprimă. Sunt obligat să fac ceva pentru spațiile în care am crescut, spațiile în care m-am format, cu bune și cu rele. De fapt, e o dublă greutate, fiindcă eu activez în spațiul românesc unde nu e deloc roz. Și desigur, sunt multe de făcut, chiar dacă uneori ne simțim irelevanți sau ne dăm seama că poate actvitățile noastre contează prea puțin pentru evoluția social/politică a spațiului din care facem parte, trebuie să continuăm să ne facem treaba și să nu ne lăsăm parazitați de neîncredere, decepții, regrete sau dubii.

 

TEB: Care sunt planurile pentru Planeta Moldova și în ce alte proiecte ești implicat acum?

Micleuşanu Mitoş: Din păcate, proiectul Planeta Moldova ca și proiectul Republica Moldova, a fost deturnat spre un derizoriu obscen. Nu zic că a fost ușă de biserică, dar niște băieți (nu-i cunosc) care nu au avut curajul să-și semneze piesele (slabe din păcate:) le-au postat pe youtube cu numele Planeta Moldova. Sunt vreo 3 piese, care apropo au făcut o grămadă de view-uri. Eu n-am avut nici timp și nici nervi să mă ocup de această problemă. Lupta cu clonele sau falsurile îți mănâncă timpul, energia și tot nu le dai de capăt. În concluzie, am mizat pe ideea că cine știe știe și se va prinde care sunt piesele Planetei Moldova și care sunt clonele.

În rest, mă concentrez mai degrabă pe proiectul Febre 39. Probabil, în 2019 vom avea un album nou, consistent, cu detoate🙂 Totuși, lucrările de suflet, cele care țin de sunet și cercetare sonoră, le găsiți aici: http://www.micleusanu.bandcamp.com

 

Îi mulțumim lui Mitoș pentru acest interviu și pentru activitatea lui care ne inspiră. Abia așteptăm să ascultăm viitorul album Febre 39.

 

Citește mai mult: InnerSound New Arts Festival relevă interacțiuni între muzica cultă contemporană și cultura alternativă

Published on 5:18 pm Berlin time