Studio Martin: clubul a cărui istorie se confundă cu undergroundul electronic românesc (I)

Studio Martin: clubul a cărui istorie se confundă cu undergroundul electronic românesc (I)

Studio Martin
Am parcurs istoria de peste 20 de ani a clubului ce a devenit emblematic pentru scena electronică underground din România: Studio Martin

Indiferent de oraș, țară sau continent, fiecare scenă underground are nevoie de piloni pe baza cărora să ia naștere o mișcare și în jurul cărora să se închege o comunitate: record selectori cu statut de legendă, serii de petreceri și festivaluri care influențează generații întregi sau cluburi ce vor fi inspirat oameni să se alăture scenei sau să-și aducă propria contribuție mișcării. Iar Bucureștiul post-comunist a primit un astfel de loc de legendă, influent dar în același timp controversat: Studio Martin.

După mai bine de 40 de ani de control strict, în care discurile cu muzică electronică de import erau marfă de contrabandă, iar petrecerile erau ținute în cercuri restrânse și se bazau pe sisteme de sunet artizanale, Bucureștiul avea acces liber la „decadența” occidentală. Prin urmare, începutul anilor ’90 este marcat de o explozie de cluburi, multe dintre ele folosind spații deja amenajate în acest sens. Iar în oceanul de discoteci cu muzică latino, Studio Martin a avut curajul să exploreze teritoriile muzicii electronice. Prezența sa de mai bine de 20 de ani în centrul undergroundului electronic românesc avea să-i rezerve un loc aparte în conștientul colectiv, iar cea mai bună definiție a ceea ce înseamnă Studio Martin este cea dată de primul rezident, Niki4: „Studio Martin este clubul care a format generații”.

 

Studio Martin preia sala fostului cinematograf Volga în 1993, undeva la confluența a două mari bulevarde: Calea Dorobanților cu Bd. Iancu De Hunedoara. Clădirea devenea un punct de reper al cartierului încă din anul construcției sale, 1939, fiind practic singura care a rezistat trecerii anilor în această zonă.

Împrumutând numele și sigla de la Martin Audio, furnizorul danez de moving heads cu care clubul avea contract de distribuție în acea perioadă, clubul și-a setat încă de la început o politică simplă dar care s-a dovedit extrem de eficientă: fără pretenții, cu un număr limitat de mese, lăsând un spațiu generos dance floorului, o direcție cel puțin exotică în acea perioadă în care se năștea glamul balcanic tip “masă în club și șampanie în frapieră”.

Inițial deschis doar o singură noapte pe săptămână, Studio Martin și-a extins rapid programul aproape toată săptămâna, mai puțin ziua de luni. Petreceri tematice și lansări de albume aduceau în programul regulat oameni cu diferite afinități muzicale, de la metale grele la hip hop. Este locul în care BUG Mafia și La Familia și-au lansat albume, dar în același timp și clubul care a consacrat Șuie Paparude ca una dintre cele mai apreciate trupe electronice ale unei scene incipiente.

 

În primii ani de existență, Studio Martin și-a căutat fervent identitatea, în ciuda unor contraste puternice: de la proiecțiile de film din timpul zilei, la soundul de după ora 1 dimineața, un sound cu totul nou pentru un București confuz din punct de vedere muzical. Vladone și Niki4, cei doi DJi care au pus umărul de la început la notorietatea micuțului club preluau controlul pupitrului alături de DJ Sleek. Un pupitru echipat cu pickupuri, unic în acel moment în București, folosit pentru un cocktail electronic avangardist pentru crowd-ul de la finalul anilor 90: rage-ul breakbeat marca The Prodigy, BPM-ul dus în extrem al cut-urilor rave marca Moby sau Marusha sau nebuniile acid ale lui Josh Wink. DJ Vasile, alături de Șuie Paparude sau ca și record selector, a avut o contribuție esențială la aura underground din jurul Studio Martin.

Conceptul de after hours prinde contur, oferind nopților o nouă dimensiune, iar Martin devine mediul perfect pentru o nouă generație de DJi, reprezentată de Rhadoo, Livio sau Pagal, alături de nume cu notorietate în acei ani, de la DJ Vasile, DJ Sleek sau Raoul Russu și până la Rosario Internullo. E momentul celei mai importante tranziții în soundul Studio Martin: numele ce deveneau ușor-ușor o constantă în spatele pickupurilor la începutul anilor 2000 încep să dea o notă house & techno petrecerilor, aducând influențe din cluburile unde sunt invitați în afara țării, de la soundul progressive ce începea să câștige teren la tonurile breakbeat specifice scenei din Marea Britanie.

În acest context, una dintre petrecerile care s-a transformat în punct de referință pentru acea perioadă este after party-ul din 2003, în care Bucureștiul descoperea energia debordantă marca Lee Burridge dar și un perfect set semnat Rhadoo ce anunța ascensiunea lui în anii ce urmează. Perioada coincide și cu începutul colaborării cu The Mission pe partea de bookings, un brand relativ tânăr de petreceri. După Nick Warren în 2002 vine rândul lui James Lavelle în 2003 pentru un set ce va pune Bucureștiul pentru prima dată pe lista selectă a orașelor prezente în celebra serie de compilații Global Underground. Europa trăia anii de vârf ai perioadei progressive house, iar Studio Martin găzduia nume ca Hernan Cattaneo, Anthony Pappa sau Nick Warren, în același timp propunând DJs noi pentru publicul bucureștean: Margaret Dygas, Sister Bliss, Quivver, Layo & Bushwacka.

 

 

După un an în care Studio Martin a stat închis din rațiuni financiare, clubul se redeschide cu un nou management în 2005, sub tutela The Mission, cu un redesign complet în interior. Despre acestea vom detalia în partea a doua a materialului.

Citește mai mult: Cum sunau seturile lui Niki4 acum mai bine de 20 de ani în Studio Martin